Dezbaterile aprinse din ultimele săptămâni generate de scandaloasa afacere a extragerii aurului de la Roşia Montană ne-au determinat să uităm cu mai multă atenţie la legislaţia care reglementează domeniul minier.
Astfel, am putut afla că doi senatori, unul din opoziţie şi un altul de la putere, şi-au dat mâna în 2009 pentru a modifica Legea minelor. Din păcate, nu în interesul României, ci în favoarea intereselor concesionarilor de mine. Aşa cum sunt de pildă cei de la Gabriel Resources-Roşia Montană Gold Corporation. În iunie 2009, senatorii Toni Greblă (PSD) şi Ion Ruşeţ (PDL) au iniţiat un proiect legislativ de modificare a Legii minelor 85/2003. Expunerea de motive este de fapt o pledoarie cât se poate de clară pentru eliminarea dificultăţilor judiciare întâmpinate de RMGC în ultimii ani (avize de mediu, avize de urbanism, anularea sau invalidarea acestora, certificate de descărcare de sarcini arheologice, exproprieri, lipsa de finanţare a autoritatilor centrale sau locale). Fireşte, în această expunere de motive nu se face nici o referire directă la societatea comercială RMGC.
Proiectul lui Greblă (preşedintele Comisiei juridice din Senat, una dintre cele mai importante comisii permanente din Parlament) şi Ruşeţ propune eliminarea certificatului de urbanism sau, după caz, păstrarea acestuia doar cu titlu informativ, de fotografie a locului. O altă modificare importantă prevede accelerarea avizelor de mediu şi a certificatului de descărcare de sarcină arheologică, toate sumele necesare urmând a fi suportate, la cerere, de către titularul licenţei de exploatare.
Însă de departe cea mai scandaloasă modificare propusă de Greblă şi Ruşeţ la Legea minelor prevede ca exproprierea să se facă în numele statului român, direct de către titularul licenţei (care va avea dreptul, după exproprierea iniţială, la o nouă expropriere, dacă va fi necesar pentru dezvoltarea proiectului minier)!
În privinţa sumelor necesare exproprierilor, cei doi senatori au inserat o prevedere în care se specifică faptul că sumele pentru exproprieri trebuie să fie suportate de titularul licenţei, şi nu de statul român, iar sumele să fie achitate doar proprietarilor care au hotărâre judecătorească de recunoaştere a proprietăţii (deşi proba proprietăţii se poate face cu orice alt mijloc legal). Suspendarea procedurii de expropriere va putea fi admisă doar dacă proprietarul expropiabil va depune o cauţiune de 10% din valoarea casei. Mai clar spus, proprietarii vor fi la mâna titularului licenţei: ori acceptă să se mute şi sa primească ce îi propune titularul licenţei, ori se judecă cu acesta. Aşadar, cine nu are hotărâre judecătorească nu primeşte nimic, iar în plus, va fi şi strămutat, urmând să se judece cu titularul licenţei în următorii 20 de ani. Astfel, e lesne de imaginat cam cât succes va avea demersul în justiţie al unui simplu cetăţean din Roşia Montană împotriva RMGC, o companie care are bugete de milioane de euro anual pentru avocaţi de top.
Proiectul de modificare a Legii minelor mai prevede şi accelerarea scoaterii terenurilor arabile din circuitul agricol. De asemenea, propune plata taxei de explorare şi exploatare către autorităţile locale. Asta nefiind altceva decât o măsură prin care se pot controla mai uşor autorităţile locale.
În fine, cei doi senatori au mai inserat şi o prevedere referitoare la prelungirea automată a licenţei care urmează a fi făcută cu toată perioada procedurilor de expropriere şi avizare.
Acest proiect de modificare a Legii minelor 85/2003 a fost adoptat de Senat în data de 27.10.2009. După ce a trecut de Senat, proiectul a ajuns în noiembrie 2009 (în campania electorală pentru prezidenţiale) la Camera Deputaţilor (cameră decizională pe acest proiect legislativ), unde din acel moment a reuşit să primească aviz favorabil de la toate comisiile de specialitate. Inclusiv de la Comisia de industrii a Camerei Deputaţilor, condusă de pesedistul Iulian Iancu.
În mod deloc surprinzător, şi guvernul (la acea vreme, guvernul Boc 1) şi-a dat acordul pe proiectul lui Toni Greblă şi Ion Ruşeţ. Astfel, guvernul Boc a acceptat ideea ca exproprierea să se facă direct prin titularul de licenţă. Singura obiecţie a reprezentanţilor Ministerului Economiei (reamintim că în acea perioadă ministrul Economiei era pedelistul Adriean Videanu – un mare susţinător al exploatării aurului de la Roşia Montană de către cei de la Gabriel Resources) s-a referit la o chestiune de formă, şi nu pe fondul legii. Anume ca reglementarea unor astfel de proceduri să nu se mai facă prin mai multe legi separate, ci printr-o singură lege.
Cert e că guvernul Boc a susţinut iniţiativa legislativă a pesedistului Toni Greblă şi a colegului său de Senat, pedelistul Ion Ruşeţ.
Cei doi senatori-lobbişti sub acoperire pentru Roşia Montană Gold Corporation sunt foarte aproape de a reuşi să le treacă proiectul de modificare a Legii minelor şi Camera Deputaţilor, întrucât proiectul cu pricina se află pe lista scurtă a proiectelor care urmează a fi aprobate de plenul Camerei Deputaţilor, la începutul sesiunii parlamentare din septembrie.
Din informaţiile cotidianul.ro reiese că proiectul legislativ privind modificare Legii minelor va trece fără probleme şi de Camera Deputaţilor. Senatorul de Braşov Ion Ruşeţ a depus toate diligenţele pe lângă colegii săi de la PDL din Cameră pentru ca această lege care uşurează considerabil drumul celor de la firma Roşia Montană Gold Corporation către aurul românesc din Munţii Apuseni să fie adoptată.
Că cei de la PDL fac astfel de jocuri în favoarea firmei Roşia Montană Gold Corporation nu mai miră pe nimeni, pedeliştii – în frunte cu Adriean Videanu – fiind susţinători ai exploatării aurului de la Roşia Montană cu cianuri. Însă e dezamăgitor să vezi că reprezentanţi de frunte ai opoziţiei – aşa cum sunt senatorul PSD Toni Greblă (preşedintele Comisiei juridice din Senat) şi deputatul PSD Iulian Iancu (preşedintele Comisiei de industrii din Camera Deputaţilor) – devin avocaţi (pro bono au ba, asta rămâne de văzut) ai unei afaceri veroase prin care România este spoliată la sânge şi rămâne fără una dintre cele mai importante resurse naturale. Cel puţin, în cazul lui Iulian Iancu este de-a dreptul şocant faptul că a fost de acord cu modificările propuse de Greblă şi Ruşeţ la Legea minelor, având în vedere că deputatul PSD, de altfel un reputat specialist în domeniul energetic, a militat tot timpul pentru păstrarea şi administrarea corectă a resurselor şi bogăţiilor naturale ale României. Probabil sunt mulţi cei care îşi amintesc cât de virulent a fost pesedistul Iancu la începutul lui 2009, atunci când a izbucnit scandalul afacerii Sterling. Ce l-a determinat pe Iulian Iancu să îşi schimbe convingerile în privinţa resurselor naturale ale României rămâne un mister.
Cât despre Toni Greblă şi despre resorturile care l-au determinat să iniţieze un proiect de lege criminal pentru interesele naţionale ale României, trebuie spus că acesta este marginalizat în PSD, de ceva vreme, şi nu mai e un secret pentru nimeni că deseori senatorul de Gorj „dansează” după cum îi „cântă” cei de la putere. De altfel, se ştie foarte bine în PSD că senatorul Toni Greblă este foarte aproape de a trece la UNPR. Şi singurul motiv pentru care Greblă şi-a putut păstra funcţia de preşedinte al Comisiei juridice din Senat şi nu a fost încă înlocuit cu un alt senator din PSD sau PNL este acela că opoziţia nu are majoritate, aşadar nu poate risca să piardă la vot preşedinţia uneia dintre cele mai importante comisii din Senat.
Iată că fostul pesedist Adrian Severin, recent exclus din PSD pentru implicarea sa ruşinoasă într-o afacere de lobby, nu este singurul politician român care acceptă să devină avocatul sub acoperire al unor cauze, afaceri sau interese care nu doar că nu sunt în favoarea României, ci chiar dăunează grav intereselor naţionale. Cei doi „înaintaşi” ai lui Severin, pesedistul Toni Greblă şi pedelistul Ion Ruşeţ, nu au precupeţit nici un efort pentru a schimba Legea minelor cu dedicaţie pentru Roşia Montană Gold Corporation.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.