Sergiu Câşlaru, un pictor peregrin

O amplă expoziţie de pictură şi grafică oferă, la Sala Constantin Brâncuşi de la Palatul Parlamentului, o viziune de ansamblu asupra creaţiei lui Sergiu Câşlaru. Un pictor mai puţin cunoscut publicului bucureştean, deşi a expus la mai multe expoziţii de grup, fie la Elite Art Gallery sau la Salonul Mic, iar lucrările lui au făcut obiectul unor expoziţii de la Constanţa, dar şi din Uniunea Sovietică, Germania, Canada, Franţa.

Sergiu Câşlaru s-a născut în 1960 în Republica Moldova.

Este absolvent al Facultăţii de Grafică din oraşul Lvov la clasa profesorilor Igor Vieru, cel care punea bazele tendinţelor moderne din arta basarabeană, şi Oleg Zentov.

Sibiul

Cu caracter de retrospectivă, chiar dacă nu este prezentată cu acest nume, expoziţia de la Sala Constantin Brâncuşi este o călătorie prin creaţia unui artist ce se dovedeşte un neobosit observator al lumii în toate formele ce pot fi percepute cu ochii pictorului şi un căutător curios în zona mijloacelor de expresie.

Din aceste două tipuri de poziţionare în lume şi în artă apare caracterul eclectic al expoziţiei. Prima întâlnire este cu grafica, şi ea în mai multe tehnici, şi cu mai multe modalităţi de exprimare, de la imaginile bisericilor din Transilvania, redate cu o minuţiozitate demnă de un entomolog, într-o lucrătură fină şi delicată în vârful peniţei, ca în Moşna, la plasarea palatelor şi bisericilor în peisaj. Un peisaj scăldat în culoare, sau pe un fundal de nori, valorat cu grijă. Într-o serie de imagini, cerul capătă opacităţi neobişuite de alb, construite în tuşe pline de forţă, păstoase, aproape relifate pe suprafaţa suportului, conferind imaginilor un aer suprarealist.

Castelul Huniazilor

Trecerea de la acvaforte la gravura colorată, pe hârtie manuală ce oferă preţiozitate lucrării, încercarea de a surprinde atmosfera fiecărui monument în parte dau, paradoxal, unitatea de concepţie a acestui ciclu, gândit iniţial în vederea unui album, după cum mărturiseşte autorul, proiect, din păcate, neconcretizat.

Surprizele privitorului apar însă mai ales la capitolul pictură. Există câteva opere ce amintesc formaţia iniţială a pictorului şi epoca în care a început să creeze. O compoziţie cu Tânăr şi chitară ne duce înapoi în timpul şcolii sovietice a realismului socialist. Două portrete cu aspect rembrandtian ca luminare şi punere în scenă, în culori coapte, reprezentându-i pe părinţii artistului ne păstrează în aceeaşi zonă geografică.

Tânăr şi chitară

După acestea Sergiu Câşlaru îşi începe călătoriile şi schimbările de decor şi, mai ales, căutările pentru a obţine preţiozitatea culorii. Nu s-ar putea spune că artistul ignoră vreun gen al picturii. Peisajele stau alături de naturi moarte, cu obiecte umile de obicei, de la gutuile ce fac obiectul mai multor tablouri şi care îi amintesc mirosul de toamnă al unei case în care a locuit la ghivecele înviorate de flori colorate sau de frunze în care verdele îşi relevă seva.

Portretele părinţilor

Portretele, dramatice, de femei ocolesc parcă orice idee de seducţie. Sunt mai curând pretext pentru studii de culoare în interiorul unei game reduse, sau chiar de negru pe negru, de această dată însă cu străluciri speciale. Excepţie fac cele câteva nuduri, de o senzualitate reţinută, încorporate mediului căruia îi aparţin.

Nud

Dacă în peisajele veneţiene Sergiu Câşlaru este interesat mai ales de reflexele de lumină în apă şi pe vechile ziduri ale palatelor, cu o sensibilitate aproape impresionistă pentru culoare, cu un aer uşor de déjà vu, atenţia este atrasă de peisajele sale cu ceas. Sunt, de fapt, colaje, în care ceasul real este plasat pe clădiri sau în fundal, ca un fel de memento continuu sau, ca în cazul unui Răsărit de soare, ca centru al unei explozii de vitalitate.

Soare şi timp

Alteori, formele peisajului devin stranii, graniţa dintre regnuri se atenuează, ca într-o avertizare plină de anxietate. O colină devine un animal, versantul ei părând să conţină un pericol potenţial, un piersic se înalţă dintr-o alveolă a solului, cu aspect de formă primordială, într-un peisaj arid, aproape nepământean.

Dintre imaginile de pădure, realizate în marginea Bucureştiului, atrage atenţia un pâlc de copaci, în care culoarea capătă străluciri de email, obţinute cu ajutorul răşinilor.

Fecioara cu pruncul

Alterori, strălucirile vin din inserarea în pictură a fragmentelor de sticlă. Sticlă preţioasă, găsită fie în fragmentele aruncate de sticlă stratificată de la Buzău, fie din cele obţinute în drumurile sale la Murano. La o privire superficială, datorită integrării lor organice în pictură, aproape nu le observi, dacă n-ar fi modul diferit de refracţie a luminii pe suprafaţă.

Nimic nu pare străin de curiozitatea lui Sergiu Câşlaru. Filmul în 3D se traduce în opera lui prin asamblări de lemn pictat, tratate cu nonşalanţă şi cu umor, ca în cazul unei pisici blazate ce capătă corp datorită procedeului.

Peisaj

Iar ultima perioadă, vizibilă în câteva lucrări, atestă interesul lui pentru arta abstractă, pentru exploziile mai mult sau mai puţin controlate de culoare.

În Sergiu Câşlaru pare să sălăşluiască spiritul vechilor pictori peregrini. Ca şi ei, pictorul se lasă sedus de universuri diverse, de spiritul diferitelor locuri, de oamenii pe care îi întâlneşte şi uneori îi portretizează, adăugând elemente de decor menite să-i amintească momentul, dar şi să trimită figura unei Femei pe prispă într-un timp nedeterminat. Cu aplecarea pentru tot ce înseamă expresie şi omenesc, Sergiu Câşlaru se mişcă cu uşurinţă de la lumea jucătorilor de şah dintr-un parc de cartier în cea a spiritualităţii religioase, vizibile într-o icoană pe lemn, lucrată cu foiţă de aur şi o formă nouă de pictură pe sticlă, inspirată, evident, din arta vechilor iconari populari, dar cu inversare de tehnică. Pictura, pe suprafaţa şi nu pe spatele sticlei este arsă în cuptor, culorile căpătând în acest fel un alt fel de strălucire şi atestând priceperea artistului în cunoaşterea diferitelor moduri de reacţie a pigmenţilor la arderea în cuptor.

Pădure

Un pictor peregrin prin Europa, privind, primind cu deschidere şi, de ce nu, cu spirit boem sufletul lucrurilor şi aducâdu-l, mai mult sau mai puţin conştient în matca propriului mod de a trece prin lume.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Victoria Anghelescu 1046 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.