Consiliul Superior al Magistraturii, garantul independenței justiției din România, este alcătuit, potrivit prevederilor articolului 3 din Legea nr. 317/2004, din 19 membri, din care 9 judecători și 5 procurori, aleși de adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, 2 reprezentanți ai societății civile, aleși de Senat, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ministrul Justiției, care sunt membri de drept. Cei 9 membri judecători și cei 5 membri procurori au fost aleși în termenul legal și au fost validați de Senatul României în ședința din 27 decembrie 2016. Cei doi reprezentanți ai societății civile nu au fost aleși însă până în prezent de Camera superioară a Parlamentului.
Până la data de 18 noiembrie 2016, în termenul prevăzut de lege, și-au depus candidaturile 7 reprezentanți ai societății civile: Antonie Popescu, Victor Alistar, Răzvan Codru Vrabie, Mădălina Tomescu, Marian Dragoș Rădulescu, Ion Radu Motică și Romeu Chelariu. Vechiul Senat nu s-a mai întrunit însă în plen de la începutul lunii noiembrie până la alegerile parlamentare din 11 decembrie 2016, iar noul Senat nu a avut până în prezent pe ordinea de zi alegerea reprezentanților societății civile în CSM.
Conform articolului 22, alineatul 1, din Legea nr. 217/2004, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în ședința de constituire, în termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor Senatului privind validarea și alegerea membrilor CSM în Monitorul Oficial al României, Partea I. În Monitorul Oficial a fost publicată însă numai hotărârea Senatului privind validarea celor 9 judecători și 5 procurori aleși în CSM, în condițiile în care nu a fost adoptată încă o hotărâre privind alegerea celor doi reprezentanți ai societății civile.
Cu toate că nu a fost asigurată componența completă a CSM și nu a fost publicată hotărârea Senatului privind alegerea reprezentanților societății civile, în urma convocării de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, în data de 6 ianuarie 2017 a avut loc ședința de constituire a CSM, la care a participat și președintele Klaus Iohannis și la care au fost aleși președintele (judecătorul Mariana Ghena) și vicepreședintele (procurorul Cristian Ban) acestei instituții. Ședința de constituire și hotărârile adoptate sunt lovite însă de nulitate absolută, în situația în care nu era îndeplinită condiția publicării în Monitorul Oficial a hotărârii Senatului privind alegerea celor doi reprezentanți ai societății civile în CSM și componența acestuia era incompletă, întrucât Camera superioară a Parlamentului nu i-a desemnat încă.
Pentru aceleași motive, sunt lovite de nulitate absolută ședința CSM din 1 februarie 2017, la care a participat din nou președintele Iohannis, și hotărârile adoptate cu această ocazie, inclusiv hotărârea privind sesizarea Curții Constituționale a României referitor la conflictul dintre puterea judecătorească și puterea executivă (Guvern) în cazul Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 privind unele modificări ale Codului penal și Codului de procedură penală. În aceste condiții, sesizarea înaintată de CSM la CCR trebuie respinsă pentru lipsa calității procesuale active, această excepție putând fi ridicată de orice parte interesată sau invocată din oficiu de instanța constituțională.
Să fi scăpat această problemă elementară de drept cremei justiției românești reunite în CSM, în frunte cu titrata președintă a Înaltei Curți și cu tot mai gureșul procuror general al României? Au acceptat aceștia constituirea și funcționarea CSM în vădită nelegalitate, prin abuz de drept? Așteptăm să se pronunțe DNA și în acest caz, având în vedere că prin acest abuz pot fi dobândite foloase nepatrimoniale și patrimoniale. Că președintele Iohannis a participat de-a-n boulea la cele două ședințe nelegale ale CSM nu miră pe nimeni, având în vedere autismul său și știința de carte a sfetnicilor săi juridici.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.