Sfânta Cuvioasă Parascheva, cunoscută şi sub numele de Paraschiva, este prăznuită de către Biserica Ortodoxă în fiecare an pe 14 octombrie.
Cuvioasă este sărbătorită nu doar de către Biserica Ortodoxă Română, ci şi de către alte biserici de rit oriental. De asemenea, este cunoscută ca fiind sfânta patroană a Moldovei, conform calendarordodox.ro. Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Iaşi de 371 de ani.
Parascheva s-a născut în secolul al XI-lea în satul Epivata din Tracia. Părinţii acesteia erau creştini, dar şi bogaţi având multe averi. Cuvioasa a fost botezată şi crescută de părinţii ei în credinţă creştină.
Fiind o fire foarte evlavioasă, mergea de fiecare dată când se ivea ocazia la biserica Preacuratei Născătoare de Dumnezeu împreună cu mama ei.
La vârstă de 10 ani, într-o zi când era în biserica a auzit următoarea frază din Evanghelie: „Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine şi să ridice Crucea să şi să urmeze Mie” (Luca 9, 23 )”.
La auzul acestor cuvinte care îi răsunau în inimă, Cuvioasa a decis să facă exact aşa cum era specificat în Evanghelie. Ieşind din biserica, văzu un sărac şi îi ceru hainele acestuia. Sărmanul i le dă, iar ea, la schimb, i le oferi pe ale ei.
La ceva timp distanţă decide să se retragă în pustietate, iar la sfaturile unor vieţuitori merge spre ţinutul Pontului. Totuşi, timp de 5 ani se opreşte la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De acolo a pornit spre Ţara Sfânta pentru a trăi restul vieţii sale în acele locuri.
De la Constantinopol a decis să meargă la Epivat, fără a spune credincioşilor cine este cu adevărat şi de unde vine. Aici este şi locul unde trece în nefiinţă şi urcă sus la ceruri alături de Dumnezeu. Neştiind cine este cu adevărat, Cuvioasa a fost îngropată că o străină.
Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva se află la Mitropolia Iaşi. Credincioşi din toată ţară, dar şi din toate colţurile lumii se adună în fiecare an pentru ca sfânta să îi ajute pe credincioşi. În total, peste 1 milion de credincioşi vin anual pentru a se ruga şi a atinge moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.
Tradiţii şi obiceiuri de Sfânta Cuvioasă Parascheva
Nu foarte mulţi pelerini care obişnuiesc să vină în fiecare an la Iaşi să se închine la moaştele Sfintei ştiu că veşmintele sale poartă o broderie specială.
Domnitorul Vasile Lupu a adus moaştele Sfintei Parascheva la Iaşi în anul 1641 şi le-a aşezat în ctitoria sa, Biserica Sfinţii Trei Ierarhi.
Aducerea moaştelor în Capitala Moldovei a fost văzut că un gest de recunoştinţă din partea patriarhului Partenie I şi a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul că domnitorul de atunci al Moldovei a plătit în întregime datoriile Patriarhiei Ecumenice.
Începând cu anul 1889, moaştele Cuvioasei au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iaşi.
Conform credinţei populare, în această zi este interzis să calci, să coși, să faci de mâncare sau orice alte treburi în gospodărie. Se spune că dacă nu ţii cont de toate acestea te vei alege cu dureri de cap şi de ochi.
O altă superstiţie străveche spune că, printre bucăţele mâncate sau care sunt date de pomană, nu trebuie să fie poamene cu cruce, nucile, castraveţii şi pepenele roşu. În schimb, este recomandată împărţirea de must şi de vin nou, dar şi de pâine şi lipie.
Potrivit tradiţiei, Sfânta Cuvioasă Paraschieva se roagă la bunul Dumnezeu şi pentru femeile însărcinate. În popor se spune că dacă eşti însărcinată şi urmează să fii mămică, este recomandat să împarţi din bucăţelele tale cu copiii sărmani. Astfel, Sfânta te va ocroti la naştere, iar naşterea copilului va fi una uşoară şi lipsită de dureri.
Mai mult decât atât, se fac şi unele previziuni ale vremii în funcţie de cum se este vremea în ziua în care Sfânta este prăznuită (14 octombrie), dar ţinând cont şi de somnul oilor. Dacă oile dorm înghesuite şi strânse laolaltă în ziua de 14 octombrie, ciobanii spun că iarnă va fi una grea, lungă şi friguroasă. Iar dacă oile dorm risipite, iarnă va fi domoală şi blândă.
Preoţii spun că moaştele Sfintei sunt îmbrăcate după unele ritualuri bisericeşti, la care participa doar preoţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Totuşi, foarte puţini creştini ştiu că Sfânta Cuvioasă poartă şi un blestem, care datează încă din anul 1641.
Sub veşmintele în care Sfânta este îmbrăcată în fiecare an, moaştele acesteia mai poartă o ţinută care nu se dă jos niciodată. Această ţinută are şi un sigiliu pe care este scris blestemul domnitorului Vasile Lupu, dar şi al Mitropolitului Varlaam care spune: „Blestemat să fie cel care va împrăştia vreodată Moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva.”
Vesmântul Sfintei se face după un ritual special, în atelierele Arhiepiscopiei. Croitorii obişnuiesc să ţină post şi să facă rugăciune înainte de a începe să le lucreze.
Veşmintele ocrotitoarei Moldovei se schimbă de cinci ori pe an şi se dăruiesc de Înalt Prea Sfinţia Sa Mitropolitul Moldovei Teofan unor biserici care au hramul Sfintei.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.