Simpozionul de Sculptură de la Sângeorz-Băi, la ediţia a XX-a

Când auzim de Sângeorz-Băi, primul lucru care ne vine în minte este staţiunea balneo-climaterică, izvoarele de apă minerală, munţii Rodnei, pădure, aer curat, linişte, oază de relaxare. Incontestabil. Cu excepţia măreţului hotel Hebe ce oferă 900 de locuri de cazare şi care, de la an la an, pare că suferă tot mai mult. Piscina în care odată se îmbăiau turiştii cazaţi la Hebe a devenit un adevărat master-piece al artei stradale de grafitti.

După vizita făcută la Sângeorz Băi în acest an, primul lucru la care mă voi gândi de acum, legat de această localitate, va fi Simpozionul de Sculptură artFORest.

Proiectul se află la a XX-a ediţie şi este susţinut de către Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional, Consiliul Judeţean Bistriţa Năsăud şi Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa Năsăud. Simpozionul este găzduit de către Muzeul de Artă Comparată, singurul muzeu de profil din Europa, aflat sub conducerea sculptorului Maxim Dumitraş.

Ce se întâmplă în simpozionul de sculptură?

11 artişti din ţară cât şi din străinătate sunt invitaţi să lucreze în perioada 20 iulie-8 august, urmând ca lucrările lor să rămână în patrimoniul muzeului.

În ediţia de anul acesta se lucrează în andezit, lemn, metal şi ceramică, în spaţiile oferite de curtea Muzeului de Artă Comparată (lemn, metal şi ceramică) şi curtea Liceului „Solomon Halita” (andezit).

Pe căldurile infernale de care toată lumea se ascunde, artiştii lucrează de dimineaţa până seara, îndurând cu stoicism canicula şi praful rezultat în urma modelării andezitului, ori fierbinţeala sudurii în metal.

Cine sunt artiştii invitaţi?

Nicolae Fleissig

Artist originar din Târgu Mureş, a absolvit în 1973 Universitatea de Arte din Bucureşti, secţia sculptură, şi este stabilit în Franţa din 1982. Se bucură de 33 de expoziţii personale în România, Franţa, Spania, Germania, Japonia, SUA şi a participat la aproximativ 30 de simpozioane de sculptură în Franţa, Spania, Albania, Turcia, Brazilia, Egipt, Belgia, SUA, Iugoslavia şi România. Este iniţiatorul primului simpozion de sculptură de la Sângeorz-Băi.

Anul acesta, Nicolae Fleissig lucrează în andezit şi va lăsa Muzeului de Artă Comparată o lucrare numită „Echilibru”.

Bogdan Hojbota

Doctor în arte plastice, Bogdan Hojbota este profesor universitar la Universitatea Naţională de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, vicepreşedinte al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi iniţiator al bienalei „Artelor Focului”. A avut expoziţii personale în România şi Germania.

Bogdan Hojbota este pentru a doua oară la Simpozionul din Sângeorz-Băi şi va lăsa o nouă lucrare din oţel, născută din generoasa temă a zborului, precedenta fiind lucrarea care introduce publicul în atmosfera Muzeului de Artă Comparată.

Sorin Purcaru

Sorin Purcaru, originar din Galaţi este asistent al Universităţii de Arte „George Enescu” din Iaşi. Are 5 expoziţii personale în România şi 5 expoziţii de grup în ţară şi în Elveţia. Este membru al Uniunii Artiştilor Plastici filiala Iaşi.

Participă pentru prima dată la Simpozionul de Sculptură artFORest, realizând o lucrare din metal care se numeşte „Clopotăreasa din Dosul Gârciului”, aluzie la proiectul de înfiinţare a unui sat artistic în munte (aflat în derulare), deasupra staţiunii.

Marius Bacriu

Originar din Sibiu, Marius Bacriu este doctor în arte plastice, titlu obţinut în cadrul Universităţii de Arte şi Design din Timişoara. Are şapte expoziţii personale în ţară şi 19 expoziţii de grup în România, Ungaria, Spania şi Germania.

Anul acesta, Marius Bacriu realizează la artFORest o lucrare în andezit, care se numeşte „Tărâmul viselor”.

Eugen Petri

Eugen Petri este absolvent al Academiei de Arte Bucureşti, secţia sculptură. Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România şi al Societăţii Regale Britanice a Sculptorilor, profesor la Liceul de Artă din Ploieşti şi coordonator al Taberei Internaţionale de sculptură în marmură Caransebeş, Eugen are 9 expoziţii personale în România, SUA, Marea Britanie şi Germania. Lucrări monumentale ale artistului se regăsesc în Romania, Ucraina, Germania, Republica Moldova, Florida-SUA.

Sculptura pe care o are în lucru în acest an la Simpozionul de la Sângeorz-Băi este realizată în andezit şi poartă numele de „Presa globalizării”.

Alexandra Mureşan

Fiică a poetului Ion Mureşan, Alexandra Mureşan este absolventă a Universităţii de Artă şi Design „Ion Andreescu”, secţia Ceramică-Sticlă-Metal, este la prima sa participare la Simpozionul de Sculptură de la Sângeorz-Băi, materializată în trei lucrări care relevă simbolistica îmbăierii, sub aspect metaforic, lucrările sale fiind inscripţionate cu versuri din Nichita Stănescu şi Ion Mureşan.

Özgür Özberkan

Özgür Özberkaneste prezent la Simpozionul de Sculptură de la Sângeorz Băi ca urmare a bursei primite din partea sculptorului Maxim Dumitraş. Vine pentru prima oară în România. Özgür este originar din Adana, Turcia, în prezent fiind masterand al Universităţii din Mersin. Lucrarea din cadrul Simpozionului artFORest 2012 este o realizare în metal şi se intitulează „Mystic Monumental Place”.

Nesrin Karacan

Nesrin Karacan este absolventă a Universităţii din Mersin, Turcia, şi profesoară în cadrul aceleaşi universităţi. Se află pentru a doua oară în Simpozionul de la Sângeorz-Băi, realizând de fiecare dată lucrări monumentale impresionante în andezit.

Maxim Dumitraş

Nu în ultimul rând, Maxim Dumitraş, organizatorul simpozioanelor anuale de la Sângeorz-Băi, gazdă a artiştilor invitaţi şi director al Muzeului de Artă Comparată. Absolvent al Universităţii de Arte Plastice şi Design, cu o activitate artistică impresionantă, cu zeci de expoziţii personale în ţară şi în străinătate, cu participări la multiple simpozioane de sculptură, Maxim Dumitraş este cel care selectează artiştii, într-un program coerent, cărora le asigură materialele de lucru, cazarea, masa şi voia bună.

În acest an, Maxim Dumitraş pregăteşte o lucrare în lemn acoperit cu metal, parte a proiectului „Privire interioară”.

La simpozion mai participă Emil Dumitraş cu o lucrare în ceramică şi Csaba Gyori, absolvent al Academiei de Arte Vizuale Cluj-Napoca, secţia sculptură, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, cu o lucrare în metal.

Lucrările artiştilor vor fi vernisate pe data de 8 august. La vernisaj sunt invitaţi criticul de artă Pavel Şuşară şi istoricul de artă Vasile Duda.

Dar cel mai impresionant este faptul că lucrările vor fi expuse pe dealul Dosul Gârciului, în colonia artiştilor care se dezvoltă din iniţiativa aceluiaşi „neastâmpărat” Maxim Dumitraş, alături de alte lucrări din ediţii anterioare.

Dealul Dosul Gârciului se află la poalele munţilor Rodnei, loc care va fi transformat în singurul muzeu de Land Art din ţară, dar care va găzdui şi un parc de sculptură monumentală. Drumul până acolo însumează aproximativ 4 km, accesul în zonă făcându-se pe jos sau cu o maşină de teren. Efortul de a ajunge până acolo merită cu prisosinţă.

Tot pe dealul Dosul Gârciului vor fi mutate şi lucrările din lemn amplasate pe dealul din spatele Hotelului Hebe, lucrări realizate în anii anteriori proiectului actual. Ele sunt tratate în fiecare an, pentru a rezista mai bine fenomenelor climaterice.

Într-o localitate relativ mică se întâmplă lucruri mari în fiecare an, aceste evenimente fiind mediatizate doar de câteva reviste de cultură, şi acelea tot mai puţine. Scepticismul românesc în ceea ce priveşte arta şi cultura autohtonă contemporană se manifestă pregnant, astfel că se omit, nemeritat, oameni, locuri şi fapte importante din provincie, mediatizarea acestora întâmplându-se sporadic şi inconsistent.

Iar a fi martor la procesul în sine de creaţie al lucrărilor poate fi de multe ori mai impresionant decât participarea la vernisaj, fiindcă astfel cunoşti povestea lucrării care practic prinde forme sub ochii tăi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.