21 aprilie 2011

Scandalul în care este implicat fostul ministru al Muncii Ioan Nelu Botiş ne-a oferit prilejul de a cerceta cu mai multă atenţie lista beneficiarilor de finanţări obţinute prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane. Surprinzător sau nu, pe această listă de proiecte aprobate de la începutul anului până la 31 martie se regăsesc - pe lângă ministere, ONG-uri şi agenţii guvernamentale - şi marile centrale sindicale, asociaţiile patleiale, dar şi numeroase episcopii ale Bisericii Ortodoxe Române.

Unul din marii beneficiarii este Agrostar - Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie şi Tutun. Agrostar - al cărei preşedinte, Ştefan Nicolae, este extrem de virulent la adresa actualei puteri, la dezbaterile politice televizate -, are aprobate nici mai mult, nici mai puţin decât trei proiecte, în valoare totală de 42.000.000 de lei, însemnând aproximativ 10,2 milioane de euro. Proiectele sunt finanţate din fonduri UE şi din bugetul naţional. De pildă, unul din proiecte, intitulat "Dinamizare rurală prin angajare sustenabilă", este finanţat cu 14.101.494 de lei din fonduri europene şi cu 2.307.040 de lei de la bugetul de stat.

Şi Blocul Naţional Sindical are un proiect aprobat de Autoritatea de Management POSDRU. Proiectul BNS-ului, intitulat "ESTHR - pachet integrat de acţiuni pentru dezvoltarea rolului femeii în societatea românească", este finanţat cu 8.446.887 de lei din fonduri comunitare şi cu 1.067.516 lei de la bugetul de stat.

Confederaţia Sindicală Naţională Meridian şi Federaţia Sanitas sunt alte două mari centrale sindicale care au primit în 2011 fonduri importante prin POSDRU pentru tot felul de proiectele legate de incluziunea socială sau de promovarea egalităţii de şanse.

Episcopiile Aradului, Severinului şi cea a Sloboziei şi Călăraşului au fiecare câte un proiect aprobat de AM POSDRU. De pildă, Episcopia Aradului primeşte 4.178.990 de lei din fonduri UE şi 393.209 lei de la bugetul de stat pentru proiectul numit "Implicarea clerului şi a membrilor comunităţilor parohiale ortodoxe în dezvoltarea de proiecte social".

Cele câteva exemple extrase de noi de pe lista Autorităţii de Management POSDRU şi numele beneficiarilor de fonduri comunitare şi de la bugetul de stat ne demonstrează că puterea politică îşi asigură sprijinul Bisericii Ortodoxe Române şi deţine controlul asupra sindicatelor, nu doar prin dosarele deschise la DNA şi ANI (în cazul liderilor sindicali), ci iată şi prin alocarea de fonduri generoase pentru proiecte care mai de care mai fanteziste.

Toate drumurile duc la PDL?

O fundaţie apropiată de putere primeşte prin POSDRU 1,7 milioane euro

23 aprilie 2011

Scandalul fondurilor comunitare alocate de AM POSDRU, care s-a lăsat cu demisia lui Botiş din funcţia de ministru al Muncii, a avut rolul de a scoate la lumină o adevărată industrie românească de drenat banii europeni.

Zeci de ONG-uri şi asociaţii fantomă obţin zeci de milioane de euro pentru proiecte care mai de care mai fanteziste privind chipurile reconversia profesională, organizarea pieţei de locuri de muncă sau prevenirea abandonului şcolar. În realitate, aceşti bani europeni, proveniţi şi din contribuţia României la bugetul UE, merg nu către proiectul x sau y pentru care au fost alocaţi, ci către clientela politică din ONG-uri şi fundaţii.

Pentru a observa mai bine cum funcţionează acest mecanism de direcţionare cu dedicaţie a fondurilor comunitare, am analizat lista cu proiectele cărora le-a fost aprobată finanţarea de la începutul anului până în data de 31 martie. Din această listă am extras la întâmplare, din zecile de fundaţii şi asociaţii care au câte 4-5 proiecte aprobate în decurs de doar trei luni, exemplul proiectelor Fundaţiei Mara din Deva, judeţul Hunedoara.

Fundaţia Mara este, conform celor scrise pe site-ul său, "o organizaţie neguvernamentală înfiinţată în anul 2000 cu misiunea de a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale grupurilor vulnerabile din judeţul Hunedoara". Pe lista cu proiectele aprobate de la începutul anului până la 31 martie, această fundaţie figurează cu patru programe cărora le-a fost aprobată finanţarea. Valoarea totală a acestor patru proiecte este de 7.147.783 lei (1,7 milioane euro). Iată care e structura finanţării acestor programe ale Fundaţiei Mara pentru care s-a aprobat finanţarea prin POSDRU:

Proiectul "Şi noi vrem să învăţăm" pe Axa Prioritară 2/ DMI 2.2. - prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii, este finanţat astfel: din fonduri UE – 4.485.869 lei, de la bugetul de stat – 619.832 lei, contribuţie beneficiar – 109.520 lei, cheltuieli neeligibile – 40.000 lei. Valoarea totală a proiectului este de 5.255.220 lei.

Proiectul "Să rămânem în şcoală" pe Axa Prioritară 2/ DMI 2.2. - prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii, este finanţat astfel: din fonduri UE – 703.892 lei, de la bugetul de stat – 97.260 lei, contribuţie beneficiar – 17.000 lei, cheltuieli neeligibile – 31.038 lei. Valoarea totală a proiectului este de 849.190 lei.

Proiectul "Şi eu mă calific" pe Axa Prioritară 2/ DMI 2.3. - acces şi participare la FPC, este finanţat astfel: din fonduri UE – 413.172 lei, de la bugetul de stat – 12.779 lei, contribuţie beneficiar – 10.000 lei, cheltuieli neeligibile – 21.900 lei. Valoarea totală a acestui proiect este de 457.850 lei.

Proiectul "Şi noi vrem să muncim" pe Axa Prioritară 6/ DMI 6.1. – dezvoltarea economiei sociale, este finanţat astfel: din fonduri UE – 443.220 lei, de la bugetul de stat – 93.041 lei, contribuţie beneficiar – 12.000 lei, cheltuieli neeligibile – 37.262 lei. Valoarea totală a acestui proiect este de 585.523 lei.

Cine are curiozitatea să acceseze site-ul Fundaţiei Mara va avea surpriza să constate că există o diferenţă mare între sumele de bani primite de această fundaţie pentru diverse proiecte în perioada 2000-2008 şi finanţările uriaşe obţinute prin POSDRU într-o perioadă de timp mult mai scurtă (2009-2011) .

Pentru a afla care ar putea fi reţeta succesului pe care îl are Fundaţia Mara de doi ani încoace în a obţine finanţări pe bandă rulantă, am încercat să vedem care e background-ul activităţii acestei fundaţii hunedorene.

Unul din lucrurile semnificative care se ştiu despre fundaţia condusă de Gabriel Ciupe (fost director al Direcţiei pentru Protecţia Copilului Hunedoara, în perioada 1999-2002) este scandalul în care a fost implicată anul trecut, atunci când, timp de şase luni, în zona Petrila nu au mai ajuns banii alocaţi programului pentru copii cu risc de abandon şcolar, adolescenţi cu HIV-SIDA.

Mai există o chestiune interesantă în ceea ce priveşte activitatea Fundaţiei Mara. Coincidenţă sau nu, anul trecut, atunci când aprobările pentru proiecte şi banii europeni pentru aceste proiecte au început să vină pe bandă rulantă, directorul Gabriel Ciupe s-a zbătut să găsească "o intrare" la şefa AM POSDRU, Cristina Zevedei.

Contactat telefonic de cotidianul.ro, directorul Fundaţiei Mara, Gabriel Ciupe, a recunoscut problemele de credibilitate pe care le-a avut anul trecut fundaţia pe care o conduce, probleme generate de oprirea pentru şase luni a finanţării acelor copii cu risc de abandon şcolar: "Da, este adevărat, am avut nişte greutăţi. Dar nu a fost vina noastră, a celor de la fundaţie, ci a finanţatorului, adică a celor de la Bruxelles, care au întârziat cu banii. Vă daţi seama că după ce am convins câteva sute de copii să meargă la şcoală, promiţându-le vreme de şase luni un ajutor lunar, finanţatorul a întârziat cu deblocarea sumelor, iar părinţii şi-au pierdut încrederea în noi. Noi, cei de la fundaţie am fost nevoiţi să facem împrumuturi în nume personal la bănci sau să ne punem la bătaie propriile salarii pentru a rezolva o parte din acele probleme pe care le-am avut cu finanţarea proiectului de anul trecut".

Întrebat fiind cum explică succesul fulminant pe care îl are fundaţia sa, care în numai trei luni a obţinut finanţare pentru patru proiecte în valoare de 1,7 milioane euro, Ciupe a spus că acest lucru se datorează "experienţei pe care o avem în scrierea de proiecte". Siguranţa din glasul directorului Fundaţiei Mara a dispărut în momentul în care am rostit numele directoarei de la AM POSDRU. "Personal... personal... adică eu personal nu o cunosc pe doamna Zevedei. Personal o cunosc, adică o ştiu doar din ce am văzut-o la televizor. Şi nu, nu! Eu nu am ajuns niciodată la doamna Zevedei. Şi de fapt, nu înţeleg de unde vine interesul ăsta al dumneavoastră de la Bucureşti pentru noi, o fundaţie mică şi fără bani. Nu înţeleg cine v-a dat informaţiile astea despre noi şi ce treabă aveţi cu noi", s-a mirat Gabriel Ciupe. La remarca noastră referitoare la faptul că o "fundaţie mică şi săracă" - aşa cum spune Ciupe că ar fi Fundaţia Mara, care tocmai a obţinut 1,7 milioane euro pentru a dezvolta patru proiecte, nu prea mai e "mică şi săracă", directorul a răspuns pe lângă subiect: "V-am mai spus, noi avem multă experienţă în scrierea de proiecte".

Ultima întrebare pe care i-am adresat-o lui Gabriel Ciupe s-a referit la posibile conexiuni pe care domnia sa şi fundaţia le-ar avea cu actualul partid de guvernământ. Luat prin surprindere, directorul Ciupe a răspuns după o tăcere de câteva zeci de secunde: "Ăăă, cu cine, adică cu PDL-ul, da? Păi pentru a vedea de unde ar putea apărea ideea unei... ştiu şi eu, a unei legături între mine şi PDL, e bine să ne uităm puţin în spate. Ştiţi eu am fost din 1999 până în 2001, directorul Direcţiei de Protecţie Socială Hunedoara, iar în acea funcţie am fost numit de domnul Gheorghe Barbu de la PDL, care la vremea aceea era preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara şi preşedinte al Consiliului de Dezvoltare al Regiunii V vest România (n.red: Gheorghe Barbu - secretar general al Camerei Deputaţilor, fost ministru al Muncii din partea PD în guvernul Tăriceanu, în perioada 2005-2007). Pentru că domnia sa se ocupa în paralel şi de problemele de dezvoltare regională, am avut o bună colaborare pe acest gen de proiecte".

Va fi interesant de urmărit activitatea viitoare a Fundaţiei Mara şi a altor organizaţii de felul acesta care obţin dintr-odată o sumedenie de bani europeni prin POSDRU, pentru diverse proiecte care, cel puţin teoretic, ar trebui să contribuie la dezvoltarea profesională şi la creşterea gradului de protecţie socială a unor categorii defavorizate.

România, sub lupa Bruxelles-ului

"Minciună, fraude, prefăcătorie", spune raportul CE privind absorbţia fondurile europene

17 iulie 2011

În raportul Comisiei Europene privind situaţia României şi Bulgariei la capitolul absorbţia fondurilor UE, concluziile despre ţara noastră sunt devastatoare! De la minciună, prefăcătorie şi până la fraudă, niciun cuvânt din această categorie nu lipseşte din raportul CE.

Sigur, televiziunile de ştiri au acordat un spaţiul destul de important acestui raport final al Comisiei Europene, numai că breaking-news-urile cu care din nefericire ne-a obişnuit actualul regim (dosarul "Borbely şi cuscra" la DNA, şefii DNA şi ANI fac declaraţii politice etc.) nu au permis o analiză mai atentă pe tot textul venit de la Bruxelles.

Cotidianul.ro a intrat în posesia acestui document şi a descoperit câteva chestiuni uluitoare.

Întâi, faptul că onor Guvernul României minte cu neruşinare.... Bine, nu asta era noutatea! Ci faptul că Guvernul Boc minte chiar dacă ştie că documentele oficiale ale Comisiei Europene arată cât se poate de clar care este adevărul în privinţa înfiinţării unui alt minister. De aproape o lună, Traian Băsescu, Emil Boc şi toţi ceilalţi reprezentanţi ai puterii ne-au făcut capul calendar cu "Trebuie să înfiinţăm Ministerul Absorbţiei Fondurilor Europene, trebuie să înfiinţăm Ministerul Absorbţiei Fondurilor Europene", şi cu toate discuţiile sterile iscate în jurul acestui subiect: cine va ocupa postul acesta de ministru, ce putere va avea ministrul (sau ministresa) cu pricina etc. Ei bine, iată că raportul Comisiei Europene aflăm cum stau de fapt lucrurile în privinţa înfiinţării unei noi dregătorii. Comisia Europeană cere României DOAR să "treacă coordonarea fondurilor UE unei persoane, la nivel ministerial, din apropierea Primului-Ministru, începând cu data de 1 august 2011". Ceea ce nu înseamnă nici pe departe că Boc trebuie să mai înfiinţeze încă un minister, adică să mai toace mulţi bani publici, doar aşa de dragul Andreei Paul-Vass, ca să nu se simtă doamna cu pricina nedreptăţită fiindcă nu are şi domnia sa un post de ministresă. Pur și simplu e nevoie doar ca unul din miniştrii sau secretarii de stat sau unul din şefii de agenţii guvernamentale să primească o sarcină în plus: aceea de a coordona fondurile UE.

O altă concluzie a raportului CE priveşte tot Guvernul Boc şi miniciunile sfruntate pe care membrii acestui guvern ni le toarnă pe nerăsuflate. Sunt mulţi cei care îşi amintesc cu siguranţă jenantul episod Botiş, când fostul ministru al Muncii împărţea fonduri europene POSDRU cu multă largheţe pentru firma soţiei sale. La fel de mulţi sunt şi aceia care ştiu şi care sunt scandalizaţi de modul în care Emil Boc şi restul trupei pedeliste ne spun sfidători că Nelu Ioan Botiş "a fost un ministru performant şi că nefericita "întâmplare" în urma căreia domnul Botiş a fost nevoit să renunţe la funcţie nu a avut niciun ecou la Bruxelles, nici negativ, nici pozitiv". Iată însă că guvernanţii pedelişti sunt contrazişi cu subiect şi predicat, în raportul CE semnat de Jose Manuel Durao Barosso: "O listă cu măsuri destinate îmbunătăţirii capacităţii administrative este agreată de România cu Comisia Europeană şi trebuie să fie aprobată de Guvern, cel târziu la 1 Octombrie 2011. Aceste măsuri trebuie să includă acţiuni care să îmbunătăţească stabilitatea instituţională, pentru a putea adopta criterii de transparenţă şi merit atunci când este vorba despre atribuirea funcţiilor de management, şi de asemeni pentru a putea preveni şi detecta orice conflict de interese care ar putea apărea în managementul fondurilor europene", spune documentul CE, cu direcţie precisă către Boc, Botiş& gaşca.

Nu am exagerat cu absolut nimic atunci când am spus că oficialii de la Bruxelles au folosit din plin în acest raport cuvinte tari, aşa cum sunt "fraudă", "prefăcătorie" etc.

Ba chiar se poate spune că este cu atât mai îngrijorătoare situaţia României în privinţa absorbţiei fondurilor europene cu cât CE avertizează în termeni de o duritate extremă guvernul de la Bucureşti, fix pe subiectul gestionării relaţiei ţării noastre cu OLAF-ul, adică cu "gardianul/poliţist" al fondurilor comunitare. Comisia Europeană nu ezită să atragă atenţia oficialităţilor din România că "61 din 64 de dosare de acordare de fonduri UE-SAPARD sunt cercetate în prezent pentru suspiciunea de fraudă". Bruxelles-ul, respectiv OLAF-ul îşi exprimă în mod deschis "serioasa îngrijorare că instituţiile relevante administrative şi judiciare din România (DNA, agenţiile de plăţi, autorităţile de management sau ministerele de linie) se prefac a lucra într-o "perfectă" coordonare de faţadă cu cercetările OLAF-ului". Această suspiciune în privinţa României, se mai arată în raportul Comisiei Europene, a apărut în momentul în care "OLAF a solicitat anumite documente autorităţilor române acestea au prezentat documente care erau în mod evident unele fără importanţă care erau pur şi simplu copiate de la unii la alţii".

Mai pe româneşte spus, Comisia Europeană transmite guvernanţilor români în raportul privind absorbţia fondurilor europene că, după ce că sunt suspecţi de cam prea multe fraude cu fonduri UE, mai sunt şi mincinoşi, şi, din păcate, nici mintea nu-i ajută foarte tare! Cum s-ar spune în popor, cu toate DNA-urile, ANI-urile, ANAF-urile, POSDRU-rile şi agenţiile noastre, dacă nu avem cap, atunci e vai de fo(u)ndurile noastre!