Puțini știu și mult mai puțini cred. Dar sindromul „burnout“ sau stresul profesional cronic este una dintre cele mai recente afecțiuni răspândite în masă la nivelul populației globale. O boală a societății moderne, ale cărei rădăcini au fost descoperite în anii ’70 de către psihologul american Herbert Freudenberger. Printre meseriile afectate de acest sindrom se numără și cea de medic.
Consecințele sociale, psihice și economice sunt devastatoare. Este un sindrom care consumă din interior, până la epuizare, aproape jumătate din populația activă a planetei. Un studiu recent spune că medicii oncologi sunt printre cei mai afectați de sindromul „burnout“, experimentând epuizare emoțională și depresie, apelând astfel la o serie de sedative. Tot mai mulți medici oncologi trebuie să facă față stresului, insomniilor și depresiei, apelând la sedative, se arată într-un studiu al cercetătorilor londonezi. Ei au comparat datele din 43 de studii și au ajuns la concluzia că mulți oncologi se confruntă zilnic cu pacienți suferinzi, rude îndurerate și operații lungi și grele. Oamenii de știință au descoperit că o treime din medici sufereau de epuizare emoțională și un sfert aveau probleme de sănătate mentală. Cercetătorii spun că toate descoperirile lor nu pun în pericol pacienții și activitatea medicală, dar le-au sugerat cadrelor medicale să fie mai indulgente cu ele însele.
Un studiu grăitor
Cercetătorii au luat în considerare studiile efectuate în 14 țări, inclusiv Anglia, SUA, Brazilia, Australia, Japonia și Franța, între anii 1990 și 2014. În ciuda sistemelor medicale diferite, aceştia spun că rezultatele sunt relevante. Din cauza faptului că, dintre toate specializările, medicii oncologi au de-a face mai mult cu moartea, rămân la dispoziția pacientului și după ce ies pe ușile spitalului, ei sunt cei mai afectați de acest sindrom. În urma a 5.000 de răspunsuri, 30% din oncologi consumau alcool (de patru sau mai multe ori pe săptămână), iar 20% luau sedative sau alte medicamente pentru combaterea anxietății sau insomniei. Medicii au precizat că toate acestea sunt consumate în afara orelor de program.
Mihai Georgescu este medic oncolog într-un spital din țară. Acum câțiva ani, un prieten medic psihiatru i-a zis că suferă de sindromul „burnout“. „Prima dată când mi-a zis, am început să râd. Suna, așa, prea pompos. Dar, apoi, mi-a explicat că meseria mea este printre cele mai expuse acestei tulburări. Nivelul ridicat de responsabilitate, stresul permanent și interacțiunea cu pacienții, contactul cu moartea în fiecare zi m-au afectat. Mi-a explicat că un contact cu zeci de persoane zilnic, un control al vocii și tonului atunci când vorbesc cu pacienții sau cu rudele lor, modul de abordare al fiecăruia mă tocesc pe zi ce trece.“
Și medicii de familie sunt afectați
Mulți spun că nimic nu poate fi mai stresant decât să fii chirurg. „Este adevărat, doar că momentele de stres maxim în cazul unui astfel de specialist alternează cu cele de relaxare. Iar stresul are efecte distructive în special când este cronic, când factorii care-l cauzează nu sunt eliminați. În timp ce provocările duc la o funcționare sănătoasă, stresul cronic afectează calitatea vieții. Medicul de familie este probabil cel care poate spune că stresul profesional nu se încheie după opt sau zece ore de muncă. Medicul de familie trebuie să fie la dispoziția pacienților săi mereu, să acorde consultații de urgență, chiar și la domiciliul acestora, și niciodată nu știe ce caz va urma. Nu poate stabili o rutină atât timp cât bolile pacienților lui sunt diverse: de la o banală răceală la afecțiuni cardiace, la boli psihice sau cancer. Iar medicul de familie este în linia întâi. El trebuie să pună un prim diagnostic și să îndrume, dacă e cazul, pacientul către specialistul potrivit. Se ajunge ca linia între viața profesională și cea personală a medicului de familie să fie extrem de flexibilă. Or, acest fapt este un puternic declanșator al stării de stres. Pe lângă solicitările pacienților, medicii de familie trebuie să facă față și sarcinilor administrative, care nu sunt de neglijat. Astfel, ajung la stres cronic“, spune psihologul Anda Păcurar.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.