Cozi la băncile din Moscova şi la casele de schimb valutar. “Am luat o parte din pensie ca să o schimb în dolari. Nimeni nu ştie ce se va întâmpla. Ne e teama că rubla va continua să cadă”, spune o pensionară, Galina, pentru Financial Times. Peste drum, un mall în care au magazine mărci de renume geme de cumpărători. O doctoriţă este de acord să spună pentru ce a venit acolo: şi-a cumpărat un foarte scump inel de aur. “Cred că rubla va continua să cadă până la finalul anului”, spune ea.
La 1 ianuarie 2014, rubla era cotată la 45 de unităţi/euro, respectiv 32,8 unităţi/dolar. Marți dimineață rubla câștigase aproximativ 8%, ajungând să fie cotată la 58 de unități pentru un dolar. A urma însă o depreciere dramatică. La 12:00, ora Moscovei, un dolar era cotat la 65 de ruble, iar un euro la 82. Peste doar trei ore și jumătate dolarul a trecut peste pragul psihologic de 80 de ruble, iar euro a ajuns să valoreze peste o sută de ruble.
Căderea vertiginoasă a monedei rusești a provocat un val de cumpărături de televizoare, tablete, mobilă și orice alte lucruri de valoare. Rusia anticipează o inflație de 10% de acum și până la sfârșitul anului!
Cozi uriaşe, magazinele afişează deja preţuri în dolari
În noaptea de luni spre marţi, moscoviţii s-au aşezat la o uriaşă coadă la magazinul Ikea. Se ştia deja că în acea noapte rubla urma să cunoască o cădere cum nu mai fusese văzută din 1998, iar compania suedeză anunţase că va modifica preţurile în raport cu evoluţia monedei naţionale abia de joi. Reprezentanţii Ikea declară că nu mai pot face faţă afluxului de cumpărători, chiar dacă preţurile au mai fost majorate substanţial până acum.
Unele magazine au început să afişeze deja preţurile în dolari sau euro, aşa cum s-a întâmplat şi în 1998, când, sub preşedinţia lui Boris Elţîn, ţara a intrat în incapacitate de plată. Cei care nu au avut inspiraţia să-şi schimbe agoniseala în dolari când moneda americană ajungea la 35-40 de ruble, încearcă acum să-şi transforme rublele care scad enorm în valoare în bunuri.
Greul abia începe pentru ruşii ce au credite în valută
Vânzările de automobile au crescut enorm în luna noiembrie, scrie Financial Times, în ciuda contracţiei economiei. Decembrie pare şi mai promiţător pentru dealeri. “Oamenii încearcă să-şi cheltuiască ultimele ruble pentru prosduse al căror preţ nu a fost încă majorat pentru a ţine pasul cu devalorizarea, dar această tendinţă nu va tine mult”, spune Veaceslav Trapeznikov, director al unui ONG din Ekaterinburg. Aceasta pentru că Banca Centrală a majorat, în aceeaşi noapte de luni spre marţi, dobânda de referinţă la 17%, un procent uriaş, care va descuraja creditele
Pentru ruşii care au contractat credite, greul abia urmează. De la o dobândă de 14-15% pentru care au semnat contractul, în 2015 se poate ajunge la o dobândă de cel puţin 25%.
Armele propagandei au fost ascuţite
Ruşii de pe stradă cred în ceea ce aud, iar cei ce se fac auziţi sunt fie guvernul, prin presa controlată care picură încet şi la sigur aceeaşi propagandă antioccidentală, fie reţelele de socializare şi presa online unde se picură mici zvonuri fabricate in Vest care pot deveni catalizatoarele marilor proteste. Atât Moscova, cât şi Washingtonul s-au pregătit pentru acest război: Kremlinul a reformat agenţiile de presă, iar Congresul SUA a adoptat o lege ce dă mână liberă preşedintelui să impună noi sancţiuni Rusiei, dar şi să asigure un impact cât mai mare pentru Radio Europa Liberă şi Vocea Americii.
Drept urmare, opiniile rusilor sunt împărţite. “Sunt sancţiunile de vină pentru specula băncilor? Nu cred. Este o distragere a atenţiei. Guvernul ne spune să ne uităm spre Ucraina. Şi în timp ce ne uităm la Ucraina, ei ne bagă mână în buzunar”, spune un consulnatnt financiar din Moscova, citat de Financial Times, care arată că ratele creditului lui ipotecar contractat în dolari au devenit cu 50% mai scumpe în câteva luni.
“Cine e de vina pentru scăderea preţului petrolului? Statele Unite. Statelel Unite sunt inamicul”, spune însă pensionara Galina.
Lavrov vorbeşte despre un plan de schimbare a regimului Putin
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a afirmat marți că are “serioase motive” să creadă că sancțiunile occidentale împotriva țării sale au scopul de a provoca o schimbare de regim la Moscova.
Potrivit lui Lavrov, vicepreședintele american Joe Biden ar fi declarat chiar că Washingtonul a ordonat Europei să se alăture sancțiunilor împotriva Rusiei. “Este regretabil că timp de atâția ani noi am supraestimat independența Uniunii Europene și chiar a marilor state europene”, a afirmat Serghei Lavrov. Serghei Lavrov a criticat Congresul SUA, care a aprobat sâmbătă, în unanimitate, un text de lege ce autorizează noi sancțiuni împotriva Rusiei și livrarea de arme letale Ucrainei. “Peste 80% (din membrii Congresului) nu au părăsit niciodată SUA. Ei trăiesc în propria lor lume, de aceea eu nu sunt surprins de această rusofobie”, a mai declarat ministrul rus.
Reactia Washingtonului: „Preşedintele are intenţia de a promulga textul, care îi oferă o anumită flexibilitate în privinţa impunerii de sancţiuni suplimentare”, a declarat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Casei Albe. Este vorba exact de legea la care facea referire Serghei Lavrov.
Presa şi opozanţii încep să ceară cîte un cap al lui Moţoc
O tendinţă periculoasă pentru regimul lui Vladimir Putin este aceea că până şi o parte a binei controlatei prese ruse, alături de o serie de oameni de afaceri au început să critice acţiunile puterii.
„Acțiunile Băncii Centrale sunt aproape de schizofrenie”, scrie Kommersant, după ce în dimineața zilei de azi BC a ridicat dobânzile pentru băncile centrale de la 10.5% până la 17% pentru a întări moneda națională. Măsura însă nu a avut decât un efect de câteva ore.
“Sunt două argumente care îi fac pe experţi să ajungă previziuni pesimiste. Ţările producătoare de petrol nu estimează că îşi vor reduce producţia, chiar dacă preţul barilului va ajunge la 40 de dolari (acum se învârte în jurul a 60 de dolari). Apoi, autorităţile ruse au început să inunde companiile de stat cu ruble care, mai devreme sau mai târziu, se vor regăsi pe piaţa valutară”, scrie cotidianul Nezavisimaia Gazeta.
Fostul vicepremier Boris Nemţov a acuzat compania Rosneft şi încrengătura de relaţii dintre preşedintele sau, Igor Secin, şi Kremlin pentru prăbuşirea rublei cu 20% într-o noapte. Este incredibil ca o companie poate avea acces direct la tiparniţa Bancii centrale, este ceea ce sustine Nemţov. Rosneft a obţinut practic tipărirea unei sume de ruble echivalenta cu 11 miliarde de dolari. Efectul a fost aproape instantaneu – o depreciere colosală.
Gazprom vorbeşte de reduceri de personal
Nici Gazprom nu o duce mai bine. Grupul energetic rus studiază posibilitatea reducerii efectivelor de personal cu 15% până la 25%, ceea ce ar putea conduce la eliminarea a până la 115.000 de posturi în contextul deprecierii rublei, informează agenţia rusă Interfax citând surse din interiorul companiei. La finele lui 2013 Gazprom, companie controlată de statul rus, avea 459.000 de angajaţi, ceea ce înseamnă că o restructurare a 15% până la 25% din personal ar însemna pierderea a 68.000 până la 115.000 de locuri de muncă.
Se pare că sancţiunile impuse de Statele Unite şi de UE după anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă dau rezultate şi că lovită este în primul rând şi în principal Rusia, şi nu Occidentul, aşa cum avertiza Vladimir Putin. În 2014, din cauza acestor sancţiuni, companiile au scos din Rusia circa 128 de miliarde de dolari, potrivit Băncii Centrale de la Moscova. În 2015 vor pleca 130 de miliarde de dolari doar pe calea achitării datoriilor companiilor ruse.
Scăderea preţului petrolului, cea mai puternică dintre sancţiuni, însă care nu va putrea fi catalogată oficial astfel, a dusă la contractarea economiei ruse cu 0,6% în acest an. În cazul în care preţul barilului rămâne la sub 60 de dolari, Banca Centrală a Rusiei estimează o scădere economică de 4,8% pentru anul viitor, cu un deficit bugetar uriaş, atât timp cât bugetul a fost conceput pentru un preţ al petrolului de 100 de dolari barilul.
Toata suflarea aşteaptă intervenţia de joi a lui Putin
Banca Centrală a încercat să majoreze cât mai mult dobânzile, pentru a încerca să stopeze scurgerea capitalului din Rusia. Şi preşedintele Putin a încercat-o (în discursul despre starea naţiunii), rugându-i, el, cel care şi-a cultivat imaginea de tartor al oligarhilor, pe ruşii care au avut mari probleme cu fiscul sau justiţia să revină în ţară împreună cu miliardele lor, caci vor fi amnistiaţi.
Toate măsurile luate până acum nu au reuşit decât să sporească degringolada. Rubla continuă să cadă. “Răbdare”, este cuvântul pe care îl repetă mereu prin emisiunile televizate Elvira Nebiulina, guvernatorul Băncii centrale. Joi, toate suflarea rusă şi nu numai aşteaptă să vadă care va fi mesajul lui Putin, la conferinţa sa de presă anuală.
Ministrul Serghei Lavrov a oferit însă chiar de marţi o idee clară despre linia pe care o va adopta Putin în faţa populaţiei. „Pot să vă asigur că Rusia nu numai că va supraviețui, dar va ieși mai puternică. Noi am trecut prin încercări mult mai dificile în cursul istoriei noastre și, de fiecare dată, am ieșit mai puternici”, a insistat Lavrov.
Cu siguranţă că ruşii pot trece printr-o asemenea încercare mult mai bine decât marea majoritate a naţiunilor. Însă rămâne de văzut în ce măsură reţelele de socializare, fie ele Facebook sau Vkontakte, propaganda occidentală, ratele şi preţurile tot mai mari şi o economie bazată doar pe exportul de petrol şi gaze îi vor face pe tineri şi pe ruşii din marile oraşe, ce au experimentat un standard de viaţă nemaivăzut în ţara lor, să şi vrea să treacă prin această încercare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.