Societatea civila are solutii naive pentru criza CNSAS

Citeva sute de manifestanti au protestat in Piata Universitatii fata de decizia de joi a Curtii Constitutionale prin care Legea CNSAS a fost declarata neconstitutionala.

Manifestatia de protest fata de decizia Curtii Constitutionale (CC) prin care a fost casata Legea CNSAS, la care si-au anuntat participarea reprezentanti a 23 de ONG-uri, a fost "moderata" de Mircea Toma, din partea Agentiei de Monitorizare a Presei, si acompaniata de lozincile studentilor de la Militia Spirituala. In afara emotiilor exprimate in registrul tonal al manifestatiilor de acum 18 ani din Piata Universitatii, protestatarii au ajuns, totusi, la un acord asupra a trei revendicari punctuale, fara a explica insa temeiul legal in virtutea caruia acestea ar putea fi satisfacute si nici ce institutii le-ar putea aduce la indeplinire.

In al doilea rind, au solicitat "modificarea legislatiei in asa fel incit acesti judecatori (ai CC - n.r.) sa poata fi revocati", ceea ce este iarasi imposibil, intrucit mandatele lor sint acordate in virtutea actualei legi, or, actele normative nu pot produce efecte decit pentru viitor. Momentul a fost corect amendat de Militia Spirituala, ai carei membri au scandat "Revocarea voastra, libertatea noastra" sau "Ole, ole, ole, Ceausescu-i la CC". In fine, s-a mai solicitat acelorasi imprecise autoritati revocarea Avocatului Poporului, care, cu expresia lui Mircea Toma, "a sustinut, cu gura plina de ce credeti voi, desfiintarea CNSAS."

Ca bonus, Toma le-a mai cerut membrilor CNSAS sa spuna cit mai repede "care dintre judecatorii CC au fost colaboratori sau securisti", solicitare extinsa de reprezentantii Societatii pentru Justitie la intregul corp al magistratilor din Romania. Din nou a intervenit Militia Spirituala, care i-a gratulat pe judecatorii CC cu aprecierile de bine: "Pentru noi sinteti un gunoi" sau "Vida (presedintele CC - n.r.) si ai lui, securistii neamului".

Andrei Oisteanu, reprezentant al Grupului pentru Dialog Social, a zugravit contraatacul din ultimul an al "structurilor" care l-au invins acum opt ani pe fostul presedinte Emil Constantinescu. El a enumerat atacurile la adresa Comisiei prezidentiale de condamnare a comunismului, indepartarea din Guvern a fostului ministru al Justitiei Monica Macovei, suspendarea lui Traian Basescu pentru ca a "rupt tacerea si a vorbit public despre incercarea de trafic de influenta" facuta de Tariceanu in scandalul biletelului, de incercarile de inlaturare a unor procurori incomozi, de desfiintarea Comisiei speciale de la Cotroceni care aviza urmarirea penala a ministrilor pentru a ajunge la ultima lovitura a restauratiei, desfiintarea CNSAS.

Cristian Pirvulescu, presedintele Pro Democratia, a considerat decizia CC "lipsita de orice legitimitate, deoarece Constitutia nu este doar o lege, ci si o stare de spirit". El crede ca judecatorii CC "au hotarit ca revolutia din 1989 nu a avut nici un sens" si ca acestia "au dat o autentica lovitura de stat". "In spirit", a tinut Pirvulescu sa precizeze. De la Cristian Mititelu, din partea Aliantei Civice, am aflat ca "trebuie sa fim vigilenti, sa citim cu atentie ce se intimpla". La remarca altui vorbitor, cum ca judecatorul numit de presedintele Traian Basescu, Augustin Zegrean, a votat si el decizia CC, Militia Spirituala a intervenit prompt cu lozinca: "Tariceanu si Basescu sint puii lui Iliescu".

Asociatia Revolutionarilor din Decembrie 1989 a anuntat ca astazi trimite o delegatie la Strasbourg, cu o petitie cu un continut inca neprecizat, pe motivul ca "nu mai avem ce discuta cu acest Guvern". In acest moment, constatind ca premierul Calin Popescu Tariceanu a preferat sa nu se alature manifestatiei, protestatarii au cerut de indata demisia Guvernului. De la aceeasi Alianta Civica, Ana Blandiana a considerat ca "ce s-a intimplat acum este mai grav decit mineriadele", cu argumentarea ca acum sintem tara UE, iar atunci nu eram. In fine, pina si Mihai Eminescu parea sa ceara demiterea judecatorilor CC, intrucit era zugravit pe un tricolor purtat de reprezentantii unei obscure Asociatii a Patriotilor Romani. In acordurile "Imnului golanilor", emblema a manifestatiei-maraton din Piata Universitatii anului 1990, organizatorii au incercat reinvierea atmosferei de atunci. Au anuntat ca manifestatia este autorizata, intre orele 14.00 si 15.00, doua-trei luni de acum inainte, insa nu erau foarte decisi asupra perioadei.

Institutii care pot avea soarta CNSAS

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a decis joi ca legea de infiintare a Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) este neconstitutionala din doua motive: 1) pentru ca, potrivit Constitutiei, in subordinea Parlamentului nu se pot infiinta institutii; si 2) deoarece instantele extraordinare sint interzise. In acest context, Cotidianul a solicitat mai multor juristi sa analizeze si situatia urmatoarelor institutii aflate in subordinea Parlamentului: Consiliul National al Audiovizualului (CNA), Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii (CNCD) si recent infiintata Agentie Nationala de Integritate (ANI). Acestea pot lua si ele, ca si CNSAS, decizii de natura juridica (ce afecteaza dreptul la imagine sau, in cazul ANI, de confiscare a averii nejustificate dobindite de demnitari).

Prof. univ. dr. Ioan Stanomir, de la Universitatea Bucuresti, care este specialist in drept constitutional, considera ca decizia CCR "este foarte delicata si riscanta", pentru ca ar putea fi invocata drept precedent pentru exceptii de neconstitutionalitate ridicate in legatura cu CNA, CNCD sau ANI. "De exemplu, CNA judeca "afacerea Elodia" si poate decide sanctionarea financiara a posturilor tv, pina la desfiintarea lor", a explicat Stanomir in ce consta puterea de instanta a CNA. Si judecatoarea Viorica Costiniu, presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania (AMR), considera ca "proliferarea exagerata a unor organisme, fara analiza atenta a conditiilor de constitutionalitate, poate duce la blocarea lor, asa cum se petrec lucrurile acum cu CNSAS". Ea a exemplificat cu CNCD, care "reprezinta o justitie paralela, pentru ca nu emite doar sentinte de ordin moral, ci hotaririle Consiliului au toate caracteristicile unor sentinte judecatoresti". Aceeasi problema este vazuta de Costiniu si in ce priveste ANI. "Daca ANI va ajunge la confiscarea averilor demnitarilor, ne vom trezi cu zeci de procese la CEDO, pentru ca Agentia este astfel legiferata incit poate fi asimilata concomitent atit instantelor, cit si Parchetelor: face si investigatii, dar si emite hotariri", a explicat Costiniu.

Regele Mihai crede intr-un CNSAS intarit, nu desfiintat

Maiestatea sa a cerut "sa domneasca legea, nu oamenii" si a observat ca "raspunderea principala in acest sens ii apartine clasei politice".

In aceeasi ordine de idei, si fostul ministru al Justitiei Tudor Chiuariu considera ca exista solutii, relativ simple, de revigorare a CNSAS, in asa fel incit institutia sa nu mai aiba probele de constitutionalitate. El considera ca singura solutie viabila pentru CNSAS ar fi transformarea lui "intr-o autoritate autonoma de investigatie", care sa nu mai dea verdicte de colaborare cu Securitatea ca politie politica la fel ca pina acum. In opinia lui Chiuariu, CNSAS, atunci cind dispune de probe concludente, ar trebui sa sesizeze instanta de contencios administrativ, iar verdictul de colaborare sa fie dat de judecator, fapt care ar evita caracterizarea CNSAS drept instanta extraordinara. In cazul unei sentinte definitive de necolaborare, dupa care apar probe noi care dovedesc colaborarea, Consiliul ar putea sesiza Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe calea revizuirii, prevazuta de sistemul judiciar romanesc.