Socoteala Turciei pentru marea moschee de la București

Turcia nu va insista pentru construcţia Marii Moschei la Bucureşti, dacă acest lucru riscă să umbrească relaţiile dintre Ankara şi România, a spus ambasadorul turc la Bucureşti, Osman Koray Ertaş, într-un interviu pentru News.ro.

„În primul rând, vreau să subliniez că Turcia nu are o obsesie din a construi o moschee la Bucureşti (…).Dacă vedem că acest proiect pentru moschee în România este abuzat şi aprinde sentimente antiturce şi islamofobe în societate, ne oprim şi facem câţiva paşi în spate (…).Noi suntem o ţară responsabilă şi apreciem Parteneriatul Strategic şi nu am permite nimic care să pună în umbră această relaţie, nici măcar acest proiect”, a subliniat Ertaş.

Diplomatul a respins o serie de informaţii apărute în presă, potrivit cărora Ankara „acţionează în secret, că nu informează Muftiatul sau că nu informează opinia publică română”. „Credem că în spate se află activişti anti-Turcia, în special membri FETO (organizaţia clericului Fethullah Gulen – n.r.). Nici măcar nu am cerut PUZ, de exemplu, cedând în privinţa proiectului”, a insistat el.

“Deci ştirea că lucrările vor începe în 2017 şi că Turcia acţionează clandestin este complet greşită. Nu s-a convenit nimic nici în privinţa stilului arhitectural sau al mărimii moscheii”, a adăugat Ertaş.

Ambasadorul a atras atenţia că, deşi se vorbeşte despre proiectul Marii Moschei de aproximativ 10 ani, „în ultimii doi ani, am constatat că chestiunea acestui proiect a scăpat de sub control şi a devenit un material pentru extremişti, pe care îl folosească atât împotriva musulmanilor cât şi împotriva Turciei”.

“Suntem foarte îngrijoraţi de accentuarea islamofobiei în aceste cercuri restrânse. Dar suntem şi foarte fericiţi că majoritatea românilor şi liderii din poziţiile de responsabilitate se distanţează de această retorică islamofobă”, a afirmat diplomatul.

Ertaş a precizat că Turcia a construit moschei, la cererea comunităţilor musulmane, în numeroase ţări din lume. „În 2000, de exemplu, Diyanet (autoritatea religioasă turcă – n.r.) a construit o moschee la Tokyo, la cererea comunităţii tătare din Tokyo. Iar de aproximativ 20 de ani, această moschee funcţionează acolo ca sursă de inspiraţie, ca sursă de toleranţă, ca sursă de moderaţie, mai important, pentru musulmanii din Japonia”, a spus acesta.

În ceea ce priveşte proiectul pentru o capelă românească la Istanbul, ambasadorul a amintit că proiectul a avut la bază principiul reciprocităţii. „După cum am spus, această chestiune a fost discutată pe baze de reciprocitate şi am lucrat la găsirea unor terenuri în Istanbul pentru a fi folosite de autoritatea română de resort, să spunem aşa, pentru a nu-i da numele, pentru a construi un spaţiu de cazare şi o capelă(…) Dar cum lucrurile sunt îngheţate aici, lucrurile sunt îngheţate şi acolo”, a precizat diplomatul.

În luna mai, Fundaţia Diyanet din Turcia (Turkiye Diyanet Vakfi), care susţine activitatea Ministerului turc al Cultelor, a prezentat, pe site-ul oficial, detalii din proiectul pentru moscheea care va fi construită la Bucureşti, conform căruia aceasta va avea o capacitate de 1.500 de locuri.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.