Președintele Serbiei, Tomislav Nikolici, a semnat decretul de dizolvare a Parlamentului și a convocat alegeri anticipate pe data de 24 aprilie, la cererea premierului Aleksandar Vucic. Scopul declarat al premierului, lider al Partidului Progresist, din care face parte și președintele Nikolici, este aplicarea reformelor pentru aderarea laUE. Printre rânduri se poate observa și dorința lui Vucic de a avea un mandat puternic în momentul în care va aduce problema imigranților pe masa negocierilor cu UE.
Anticipatele sunt specialitatea liderului Partidului Progresist. După parlamentarele la termen din 2012 au urmat anticipate în 2014, în urma cărora Vucic, până atunci ministru al Apararii si vicepremier în guvernul socialistului Ivica Dacic, a devenit premier. Tot aderarea la UE a fost prezentată ca scop principal al guvernului, iar în ultimii doi ani, Serbia condusă de guvernul Vucic a înregistrat progrese importante: normalizarea relațiilor cu Kosovo prin intermediul unui acord, ale cărui prevederi sunt încă neaplicate la Pristina, și deschiderea primelor capitole de negociere pentru aderarea la UE.
Acum, Vucic urmărește să obțină o majoritate de două treimi în Parlament, pentru a putea face modificările constituționale necesare aderării la UE. Este o misiune dificilă într-o țară în care sentimentele anti-occidentale pot fi relativ ușor mobilizate. La ultimele alegeri, progresiștii au obținut 131 de mandate, iar sondajele arată că de această dată nu vor obține decât câteva mandate în plus. Alături de actualii parteneri de guvernare din Partidul Socialist, progresiștii lui Aleksandar Vucic se pot apropia însă de obiectiv. Opoziția liberală nu și-a revenit după pierderea alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2012. Partidul Democrat al fostului președinte Boris Tadic este cotat cu nu mai mult de 7% din voturi și nu a reușit să pună pe picioare o alianță electorală cu Partidul Social Democrat și cu Partidul Liberal Democrat.
Alegerile anticipate au fost anunțate la scurt timp după ce guvernul Vucic a pus sub semnul întrebării neutralitatea Serbiei, garantând libertate de mișcare și imunitate trupelor NATO. A fost o decizie care a produs un șoc în relațiile cu Rusia și a provocat dezbateri publice încinse. Extrema dreaptă sârbă are suficiente arme pentru a ataca guvernul Vucic și susține că apropierea de Vest estea cea care a adus în Serbia valul de imigranți din Levant și cea care a dus la uciderea unor diplomați sârbi în Libia, de către jihadiști din gruparea Stat Islamic.
Analiștii sârbi susțin însă că acordul dintre Serbia și NATO ar fi trecut aproape neobservat dacă în preajma semnării sale nu s-ar fi vorbit despre alegeri anticipate. Abia pe acest fond partidele radicale, pro-ruse, au ieșit la contraatac, sprijinite de presa rusă.
De altfel, pe terenul presei se pare că se da cea mai mare bătălie in Serbia. Anticipatele, anunțate neoficial de luni de zile, au mobilizat oamenii de legătură ai Rusiei în mediul de afaceri sârb. Cotidianul Blic scrie că oligarhul Konstantin Malofeev, foarte apropiat de Vladimir Putin, are misiunea de a cumpăra un post național de televiziune, mai multe ziare și o agenție de presă în Serbia. De ce acum, se întreabă Blic, acum când economia rusă suferă? Pentru că anticipatele au grabit lucrurile și Moscova are nevoie de influență. Intermediar în această afacere estimată la sute de milioane de dolari este oligarhul sarb Bogoljub Karic, liderul partidului Mișcarea Forța Serbiei. Nu sunt străini de aceasta nici naționaliștii conduși de Vojislav Seselj, liderul Partidului Radical. Sunt partide care nu au împreună decât doi parlamentari, însă a căror popularitate este la cele mai înalte cote inregistrate în ultimii 10 ani și speră să acceadă în Parlament. Alături de ei ar putea sta și deputați din partidul de guvernare cunscuți pentru orientarea naționalistă.
”De aceea Putin ar putea să aibă o sută de parlamentari în viitorul legislativ. Ne trebuie un semnal mai limpede că Rusia consideră că investiția în presa sârbă este una care aduce profituri bune în moneda politică locală?”, scrie Blic. Este motivul pentru care, ”în numele Tatălui, al Fiului și al Sfântului Putin, o echipă de avocați ai lui Malofeev, oligarhul foarte credincios al lui Putin, se plimbă prin Serbia de un an în căutarea unei companii media”, scrie Blic, spunând despre Malofeev că este ”Soros al lui Putin”.
Scopul lui Malofeev este, pe de o parte, să promoveze interesele geostrategice ale Moscovei in Balcani și, pe de altă parte, să răspândească valorile religioase conservatoare dragi oligarhului rus. ”Malofeev este un monarhist fervent și vrea ca insituția țarului să fie reînviată.
În 2015 a lansat în Rusia o televiziune numită Constantinopol, care promovează această viziune și care a angajat, paradoxal, unii dintre cei mai cunoscuți moderatori americani de orientare conservatoare”, scrie Blic. Ziarul mai arată că Malofeev a mai cumpărat televiziuni în Bulgaria și Grecia.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.