Spaţiu, lumină, culoare, într-o nouă galerie de artă bucureşteană

Deschisă de aproximativ un an, Galeria şi Casa de licitaţii Grimberg şi-a inugurat la începutul acestei săptămâni un nou sediu, într-o clădire modernă, cu ferestre largi şi spaţii generoase, pline de lumină, multifuncţionale, în Strada Postelnicului.

Prilej de a vernisa şi o expoziţie de Artă Românească şi Universală, cu peste 100 de opere de mare interes, elegant şi profesionist panotate.

Vedetele expoziţiei şi, implicit, ale licitaţiei ce va avea loc în 30 septembrie sunt Nicolae Tonitza, Corneliu Baba, Octav Băncilă, Iosif Iser, Samuel Mützner, Rudolf Schweitzer-Cumpăna, Dumitru Ghiaţă, Paul Verona, Jean Alexandru Steriadi, Laura Cocea, Paula Ribariu, Ion Irimescu, Adam Bălţatu, Boris Caragea, Horea Paştina, Petre Iorgulescu-Yor şi Leon Biju. Li se adaugă piese aparţinând şcolilor de pictură franceză, olandeză şi rusă.

Lumină şi culoare

Reţin atenţia, dincolo de numele consacrate ale picturii clasice româneşti, un frumos Nud cu lalele, al pictoriţei Laura Cocea, a cărui realizare depăşeşte ca punere în pagină, colorit şi meşteşug multe dintre lucrările artistei, un Cap de expresie de mare sensibilitate şi sinceritate al lui Sorin Ilfoveanu, o compoziţie ambiguă, Îndrăgostiţii, semnată de Eugen Bratfanof… Şi, fără niciun fel de altă asemănare, în afară de stranietate, în alt colţ al sălii privirea se opreşte asupra unei compoziţii a tinerei Andreea Vintilă, intitulată Fereastră, un sesizant portret în faţa unei deschideri către lume, pline de tensiune.

De pe unul dintre panouri atrage privirile coloritul cald, contrastant, al unui Peisaj din Santorini, de Sorin Adam, flancat, fericit, de un exuberant Moulin Rouge al lui Augustin Costinescu.

Sorin Adam, Peisaj din Santorini

O pictură evocatoare, o suprarealistă compoziţie cu forme de vioară-femeie, acoperite de ochi, este numită nu întâmplător Armonie gravă (Elegie Gabriel Fauré) de autorul ei, Eugen Crăciun.

Rămânând în aceeaşi zonă stilistică, trebuie amintită lucrarea Povestea felinarului bătrân, de Anna Pavliuc, oniric zbor al unui personaj feminin într-un spaţiu delimitat de un telefon cu formă demult ieşită din uz, felinare şi silueta abia schiţată a unui bloc modern. O amintire din Chagall, lipsită de poezia acestuia, impregnată însă de un oniric contemporan colorat de ironie şi lipsit de iluzie. Aşa cum lipsit de iluzie este şi In vino veritas, al Angelei Szabo, cu siluetele lui alungite şi geometrizate, plonjate într-un univers bizar.

Panoul cu operele semnate de Angela Szabo, Andreea Vălean, Laurenţiu Dimişcă şi Danielle Lebricquir

Nu-l putem omite pe Laurenţiu Dimişcă, cu Avion cu motor ia-mă şi pe mine în zbor, exultând de culoare şi spirit ludic, caracteristice, de altfel, artistului, al cărui titlu căpătă acum şi o rezonanţă publicitară, sau pe Harry Guttman, cu Peştele său oscilând între figurativ şi abstract.

Contrapunctice, ca limbaj plastic şi mai ales ca substrat ideatic şi filosofic, atrag atenţia Peisajul din Balcic al lui Horea Paştina, cu gama lui cromatică discretă, cu casele suspenate parcă într-o lume existând dintotdeauna, şi, mai ales, Lambada 2014 de Paul Gherasim, în care semnul ocupă pânza, devenind programatic esenţa şi aparenţa picturii.

M-am oprit cu precădere asupra artiştilor contemporani din pictura românească, mai puţin cunoscuţi publicului larg prin comparaţie cu un Iser, Octav Bănciă, Samuel Mützner sau Adam Bălţatu, Steriadi ori Dumitru Ghiaţă, de exemplu, dar ale căror opere au intrat şi ele, cu drept de cetate, în plastica noastră.

Laurenţiu Dimişcă, Avion cu motor ia-mă şi pe mine-n zbor

Dintre picturile semnate de artişti străini, merită semnalate vesela La fleur aux dents a pariziencei Danielle Lebricquir, ivită parcă din visurile inocente ale copilăriei, O promenadă orientală, aparţinând unui anonim francez din jurul anilor 1750, cu personaje feminine vizibil occidentale, oscilând între văl şi masca de carnaval, o Marină a pictorului german Willy Tiedjen, o Alegorie a sculpturii, de Şcoală olandeză din secolul al XVIII-lea…

Între sculpturi se detaşează Chip florentin de Ion Irimescu.

În afara lucrărilor de pictură şi sculptură, sunt etalate o seamă de noutăţi pentru profilul galeriei, printre care, o colecţie de stampe japoneze, aparţinând lui Katsushika Hokusai, dintre care semnalăm compoziţia Cinci bărbaţi, şi Utagawa Yoshiiku, cu un expresiv Actor Kabuki, un Album cu 75 de ilustrate din viaţa Familiei Regale a României, o fotografie a Cardinalului Pacelli, viitorul Papă Pius al XII-lea, cu dedicaţie olografă rară, realizată de Ferdinand Vogel, o sabie englezească Wilkinson, un manual de scrimă şi multe obiecte decorative Art Nouveau.

Selecţie de artă românească, în faţa privitorului detaşându-se un Portret de Tia Peltz

“Casa de Licitaţie şi Galeria de Artă Grimberg îşi propun să reaşeze artele plastice româneşti pe o scară solidă a valorilor autentice şi să eradicheze piaţa locală de falsurile din ce în ce mai numeroase care au invadat-o, oferind investitorilor şi amatorilor de frumos certitudini asupra autenticităţii şi valorii artistice”, declara Ştefan Grimberg, la deschiderea Galeriei în vechiul spaţiu. Se pare că intenţiile iniţiale sunt onorate în continuare.

De altfel, preşedinte al Federaţiei Patronale din Comerţul cu Obiecte de Artă din România, între 1992 şi 2002, şi al Patronatului Comercianţilor de Artă din România din 2002 până în prezent, Ştefan Grimberg, vechi şi avizat colecţionar de artă, este cunoscut în zona pieţei de artă încă din 1992, când a înfiinţat firma “DA VINCI”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.