Descoperiri arheologice de excepţie pe şantierul unui drum expres

Muzeul Judeţean Argeş a anunţat, miercuri, realizarea unor descoperiri arheologice de excepţie pe şantierul drumului expres Piteşti-Craiova.

Potrivit unui comunicat al instituţiei muzeale, în această lună s-a încheiat cercetarea arheologică preventivă aferentă asistenţei de specialitate pentru construcţia tronsoanelor II-IV ale drumului expres Piteşti-Craiova (DEx 12). Prin săpăturile arheologice începute în anul 2020 au fost investigate 11 situri, şase din judeţul Olt (Braneţ, Slătioara, Milcovul din Deal, Negreni, Buiceşti şi Cârstani) şi cinci din judeţul Argeş (Pădureţi, Podul Broşteni, Mârghia de Jos, Albota şi Recea).

„Ultima etapă a acestui vast program de cercetare de teren (noiembrie-decembrie 2023) a fost alocată cercetării arheologice preventive a două monumente arheologice deosebit de importante din judeţul Argeş, pe traseul tronsonului IV al drumului expres: un sector din limesul roman transalutanus, situat pe teritoriul comunei Albota, şi un mormânt tumular preistoric situat în comuna Căteasca, la sud de Recea, în zona inelului de racordare a drumului expres la Autostrada Bucureşti-Piteşti”, se arată în comunicat.

Sursa citată precizează că limesul transalutan, cunoscut şi cu denumirea populară „Troianul”, a funcţionat în secolele II-III după Hristos ca „frontieră” estică a Imperiului Roman, ce despărţea provincia Dacia de lumea barbară de la răsărit. Cercetarea din situl de la Albota a pus în evidenţă pentru prima oară, într-o manieră clară şi pe o lungime semnificativă, consistenţa şi structura acestei linii defensive şi de comunicare (val de pământ, şanţ, palisadă).

De asemenea, tumulul preistoric cercetat face parte dintr-o necropolă mai întinsă, situată pe teritoriul actualelor sate Recea şi Cătanele din comuna Căteasca, conţinând un mormânt de înhumaţie cu inventar funerar metalic ce ar data din zorii epocii bronzului. Este cel mai vechi complex funerar de pe teritoriul judeţului Argeş care a beneficiat de o cercetare arheologică şi o documentare adecvată.

„Rezultatele acestor cercetări urmează să fie publicate ştiinţific şi expuse publicului larg în viitorul apropiat, după efectuarea tuturor analizelor şi investigaţiilor de laborator complexe şi interdisciplinare (pedologice, antropologice, arheozoologice, metalografice, radiocarbon etc.) necesitate de astfel de descoperiri. Cercetările de teren vor continua şi în 2024, cu etapa de supraveghere arheologică asigurată de Muzeul Judeţean Argeş pe traseul argeşean (tronsonul IV) al drumului expres aflat în construcţie”, se mai menţionează în comunicatul Muzeului Judeţean Argeş.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 4

13 Comentarii

  1. Și britanicii su descoperit că beau vin plin de pesticide cancerigene! Succesuri guys! Numai hoți pe toate drumurile! Și mai fura și fondurile europene cot la cot cu hoții APIA!

  2. Deci in conceptia amaratilor din Arges, GETII LIBERI erau barabari, iar cei ajunsi sub ocupatie dupa 106 era ”telectuali” paziti la munca de legiunile romane care primeau la solda sau solda sare/NaCl. Numai ca ei demonstreaza ca limba noastra unitara nu-i rezultatul cuceririi romane pt ca Muntenia si Moldova n-au fost cucerite de romani si in 160 de ani nu au invatat ei limba latina asa cum azi cu tot TV si filme englezesti si ore de engleza de peste 100 de ani putini sunt cei care vorbesc/inteleg engleza, atunci poate urmasii sclavilor poate ne explica de ce azi nu stiu latina desi se invata in scoala si au stiut-o atunci cand nu avea scoli si nici instrumente de comunicare ca azi? Intreaba un get liber din zona considerata barbara.

  3. Pitești!Pitești! Cât de-aproape îmi ești!
    Așa, așa, puțină colegialitate ! Reveniți cu alte exemple că toată țara este plină de vestigii arheologice!

  4. Cum se face că descoperiri de genul ăsteia se fac tocmai pe unde trebuie să se facă ceva?Ştie cineva?

  5. Au descoperit că dacii foloseau telefonul mobil și erau tatuați pe belinger!…

  6. Nimeni, da’ nimeni nu explica cu ce brate herculiene s-au executat sutele de Km ai TROIANULUI(cica ar fi fost, in primul rand, o ca linie defensiva dintre romani/daci si barbari), compus din Val de pamant(la care inca nu stim macar o inaltime aproximativa!), eventualele santuri care insoteau acesta lucrare precum si nr.de palisadele. Intrebarea e:-Ce stiu/sau nu stiu si cu ce ne aburesc istoricii bastinasi?
    Ps. Pai se compara acest Val de pamant(cu rol defensiv?) cu marele Zid chinezesc?!?

  7. @Rammstein…
    tatuajul era de fapt numele capitalei lor S A R M S E G E T U Z A ….are mai multe litere decit Amstrerdam

  8. Simplu, pentru că în altă parte nu sapă(sau mai bine zis, nu lucrează) nimeni.Aici din motive obiective, lărgirea unei șosele sunt nevoiți să sape.Și doar întîmplarea duce la descoperiri arheologice.Programat nu se execută nimic din lipsa fondurilor, istoria fiind fără importanță pentru toate guvernele postdecembriste și nu va dura multă vreme când va fi scoasă din programa școlară că nu dă bine la m….UE

  9. Numai ‘telectuali’ aici,nea Sarmisegetusa!
    In alta ordine de idei, ce ne trebuie istorie? N-avem feisbuci, tictoc si altele? Alea informatii!

  10. Dupa ce am citit comentariile, imi dau seama că romanii erau mult mai inteligenți decat românii!

  11. Astia care cred ca Muntenia si Moldova nu au fost cucerite de imperiul Roman ar fi bine sa se uite la harta imperiului,Romanii au cucerit teritoriu pana in Crimeia

  12. Inca un pretext – ridicol – de a se prelungi cu anii constructia ….
    Nici la Cluj, unde circulatia este haotica, nu se fac pasaje ca sa nu fie afectate …vestigiile.
    Bine ca la Roma, Atena sau Paris se poate …

  13. Limes Transalutanus nu era la Sarmisegetuza. Era granita de Est, dupa cucerirea romana.
    Ulterior, pana pe timpul imparatilor bizantini, zona a fost extinsa incluzand Muntenia, pana la Pietroasele unde se afla un castru roman. Pe timpul lui Traian, Muntenia era populata de daci si roxolani, dar romanii nu o stapaneau.
    Fatza de romani, getii erau barbari.

Comentariile sunt închise.

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.