Spectacole incitante în teatrele bucureştene

Teatrul Naţional Bucureşti

”Bârfe, zvonuri şi minciuni”

O întâmplare bizară se petrece în casa viceprimarului New York-ului, chiar la aniversarea căsătoriei. Crimă? Tentativă de sinucidere? Sau şi una, şi cealaltă? Misterul trebuie elucidat pe loc de către invitaţii la petrecere, orice scurgere de informaţie le-ar pune în pericol cariera.

Suntem martorii unei situaţii atât de grave încât suspansul se amplifică, spaima devine comică, umorul erupe.

Cu o acţiune construită în stilul filmelor poliţiste, dar în ritm de comedie, piesa lui Neil Simon, celebrul scenarist şi dramaturg american, pare desprinsă din realitatea imediată. Dacă vă sună cunoscută ştirea că „un personaj” a încercat să se sinucidă, iar glonţul doar i-a atins urechea, este o simplă coincidenţă… Orice asemănare cu personaje din viaţa reală este pur întâmplătoare.

Marius Bodochi, Monica Davidescu şi Rodica Ionescu în Bârfe, zvonuri şi minciuni

„Răsturnările de situaţii sunt numeroase şi se petrec între prietenii dintr-o sferă înaltă a societăţii americane, oameni avuţi, dar manifestările lor sunt apropiate şi de fiţele celor de pe plaiurile mioritice. (…)

Regizorul Ion Caramitru reuşeşte şi prin ilustraţia muzicală ce îi aparţine să sporească ritmul încurcăturilor ivite mereu pentru a sprijini suspansul. Pentru personajele schematice propuse de Neil Simon, regizorul îndrumă distribuţia spre interpretarea într-o notă explicativă a tarelor principale ale fiecărei tipologii. Toţi mint, înşală şi stârnesc zvonuri şi bârfe.”

Decor: Cătălin Ionescu Arbore. Costume: Liliana Cenean

În distribuţie:

Chris Gorman: Monica Davidescu Ken Gorman: Marius Bodochi

Claire Ganz: Cecilia Bârbora Lenny Ganz: Silviu Biriş

Cookie Cusack: Rodica Ionescu Ernie Cusack: Armand Calotă

Cassie Cooper: Florentina Ţilea Glenn Cooper: Gavril Pătru

Ofiţerul Pudney: Victoria Dicu Ofiţerul Welch: Dorin Andone

Spectacolul poate fi vizionat în 13 februarie, la ora 19.30, la Sala Studio.

”Dumnezeu se îmbracă de la second-hand”

Florina Cercel în Dumnezeu se îmbracă de la second hand

Sunteţi aşteptaţi într-un decor aproape cinematografic, să vedeţi o comedie „de-a râsu-plânsu”, în pur stil românesc şi pe acordurile muzicii lui Chopin…

Piesă românească în două acte, de Iulian Margu, satiră învăluită în ritmurile valsului, Dumnezeu se îmbracă de la second-hand este o surprinzătoare poveste a unei familii traversând deceniile, şi a unui pian de marcă, pe turnanta istoriei.

„O piesă cu o structură de text în puzzle, cel puţin aşa am văzut-o eu”, ne încredinţează regizorul Ion Caramitru. “Povestea de bază este desfăcută în mai multe compartimente, reprodusă în mai multe epoci, refăcută abia în final pentru înţelegerea deplină a poveştii. Ca stil, are şi un soi de umor frust şi unul derivat, are foarte multe trimiteri într-o simbolistică ce sparge tiparele timpului şi spaţiului”. Sau, altfel spus, „o scurtă istorie a României moderne povestită cu ajutorul unui pian fermecat”, cum spune autorul piesei.

Carmen Ungureanu în Dumnezeu se îmbracă de la second hand

„Maria Miu rezolvă admirabil vizualizarea scenică a textului.

Scenografia dă viaţă scenică şi ritm povestirii celor doi hoţi cu suflete cinstite mutilate de condiţiile societăţii actuale.

Lari Giorgescu şi Dorin Andone subliniază credibil fie amărăciunile personale, fie punctează cu fin umor tendinţele satirice ale replicii despre prezentul îngălat de corupţie. (…) Pentru evocări, textul apelează la tipologii-argument pe care actorii le interpretează ireproşabil cu atenţie la definirea esenţei fiecăreia. Teodora Mareş (Elefteria) şi Armand Calotă (Dimitrie) compun portretele străbunicilor lui Lae, cu sensibilitate. (…) Dezvoltă excelent o altă imagine din istorie, Carmen Ungureanu (Eliza) şi Eduard Adam (Manole). Cu măestria sa bine cunoscută, Florina Cercel prezintă satira finală la adresa individei care se îmbogăţeşte manevrând condiţiile oferite de societatea actuală”, scrie Ileana Lucaciu.

Coloana sonoră a fost realizată cu sprijinul Centrului Cultural Media Radio România. Regizor muzical Florin Tudor.

În distribuţie:

Lae: Lari Giorgescu Buză: Dorin Andone

Eliza: Carmen Ungureanu Elefteria: Teodora Mareş

Dimitrie: Armand Calotă Elena: Fulvia Folosea

Manole: Eduard Adam Iorgu: Ioan Andrei Ionescu

Teodora: Florina Cercel Elena copil: Theodora Calotă

Jandarmii: Viorel Florea, Andrei Răzvan Călin

Spectacolul poate fi vizionat în 14 februarie, la ora 19.30, la Sala Studio.

”Lut”

Mircea Rusu şi Irina Movilă în Lut

În urmă cu 15 ani, Dora a fost părăsită într-un mod crud de bărbatul pe care l-a crezut marea ei iubire. De atunci, s-a retras într-un ţinut pustiu, cu un nesfârşit cer cenuşiu deasupra capului şi înconjurată de o nesfârşită mlaştină de lut. Toţi cei care o iubesc, soţ, fiică, soră, au urmat-o de bunăvoie în acest exil melancolic, considerând că o jumătate de Dora înseamnă mai mult decât nicio Dora. O poveste de viaţă, pe care toţi o consideră încheiată. Până când iubitul jelit de parcă ar fi fost mort decide să se întoarcă. Din curiozitate, din plictis sau poate din dorinţa de a o recâştiga pe femeia abandonată. Povestea care părea definitiv încheiată are nevoie de un epilog, de o lespede peste un trecut de care Dora trebuie să hotărască acum dacă doreşte să se despartă.

Lut („Klei”, 2002) este cel mai cunoscut text dramatic al autoarei olandeze Marijke Schermer (născută în 1975 la Amsterdam), care a scris peste 10 piese de teatru şi două romane. În 2009, Marijke Schermer a primit Premiul pentru Literatură „Charlotte Kohler”.

Scenă din spectacolul Lut

„Nevoia de a mitiza absolutul unei relaţii o avem toţi cei care considerăm iubirea un vector important în viaţa noastră. Iar clipele de maximă fericire, cu cât sunt mai scurte, cu atât le dilată pe cele nefericite”, afirmă Irina Movilă despre Lut.

Regia: Vlad Massaci

Scenografie: Andu Dumitrescu

Ilustraţie muzicală: Vlad Massaci, Andu Dumitrescu

Distribuţia:

Dora: Irina Movilă Vink: Mircea Rusu

Nele: Natalia Călin Titus: Claudiu Istodor

Imme: Cristina Constantinescu

13 februarie (Sala Atelier), ora 20:00

„Omul pernă

Omul pernă, o comedie cu accente de thriller noir

Comedia neagră Omul pernă revine cu două reprezentaţii luna aceasta la Teatrul Act. Spectacolul poate fi văzut pe 14 şi 27 februarie, de la ora 19.00.

Omul pernă este o comedie cu accente de thriller noir ce spune povestea unui scriitor (Katurian Katurian – Ionuţ Grama) interogat în legătură cu poveştile lui macabre şi asemănările dintre acestea şi o serie de crime petrecute în oraş.

Omul pernă nu este un spectacol lejer. E dur şi cinic. […] Un spectacol în care nu ai vreme să îţi tragi răsuflarea, în care nu există cale de ieşire nici pentru personaje şi nici pentru spectatori. Te surprinzi zâmbind sau chiar râzând când se vorbeşte despre crimă – îţi iei seama, te încrunţi pentru o secundă, apoi un nou zâmbet îţi apare pe faţă. Perversitatea artei şi forţa de manipulare a scenei, servite de un text contorsionat şi o montare ascuţită ca o lamă de cuţit”, scrie Alina Epîngeac.

Secvenţă din Omul Pernă. Foto Alina Neagu

Omul pernă este cea mai cunoscută piesă a lui Martin McDonagh, unul dintre cei mai apreciaţi dramaturgi contemporani. Textul a câştigat Premiul Olivier pentru Cea mai bună piesă în 2004 şi are o nominalizare la Premiul Tony în anul 2005. Martin McDonagh a fost distins cu Critics’ Circle Theatre Award pentru debut în dramaturgie în 1996, iar în 2006 a câştigat Premiul Oscar pentru Cel mai bun scurtmetraj de acţiune, cu filmul Six Shooter, scris şi regizat de el.

Regia: Eugen Gyemant

Scenografia şi grafica: Maria Nicola

Light design: Alexandru Macrinici şi Alexandru Mihailă

Cu: Ionuţ Grama, Lucian Iftime, Cătălin Babliuc, Dan Rădulescu şi Teodora Iancu

“Svejk”

Pavel Bartoş este soldatul Svejk la Odeon

Teatrul Odeon are plăcerea să anunţe premiera spectacolului Svejk, după Jaroslav Hašek. Spectacolul are la bază dramatizarea realizată de regizorul Alexandru Dabija, inspirată de cartea scrisă de Jaroslav Hašek – Peripeţiile bravului soldat Švejk (traducerea Jean Grosu). Este considerată una dintre cele cele mai memorabile şi reuşite scrieri satirice din literatura mondială, fiind, pe lângă un inteligent şi convingător manifest anti-război, şi unul din cele mai amuzante romane scrise vreodată.

“Nu ştiu dacă voi izbuti să redau ceea ce am vrut. Faptul că am auzit pe unii oameni tratându-se reciproc cu: «Eşti prost ca Švejk», mărturiseşte oarecum contrariul. Dar chiar dacă Švejk va deveni o nouă înjurătură în cununa înfloritoare a ocarei, trebuie să mă mulţumesc şi cu această contribuţie la îmbogăţirea limbii cehe”, mărturisea Jaroslav Hašek.

Jaroslav Hašek (30 aprilie 1883 – 3 ianuarie 1923), scriitor, umorist şi un declarat anarhist socialist ceh, a fost autorul mai multor schiţe umoristice şi satirice, dar a rămas celebru prin romanul Peripeţiile bravului soldat Švejk, tradus în peste şaizeci de limbi. Hašek a lucrat ca jurnalist, a dus o viaţă de boem şi era un împătimit jucător de cărţi. Multe dintre situaţiile şi personajele din roman sunt inspirate din serviciul militar pe care Hašek l-a efectuat în cadrul Regimentului 91 Infanterie din armata austro-ungară.

Spectacolul prezentat la Teatrul Odeon îl are în rolul titular pe actorul Pavel Bartoş.

Regia: Alexandru Dabija

Decor şi costume: Andrada Chiriac

Cântece – Ada Milea

Cu: Cezar Antal, Ioan Batinaş, Mircea Constantinescu, Marius, Sabrina Iaşchevici, Dorina Lazăr, Ruxandra Maniu, Ionel Mihăilescu, Paula Niculiţă, Alexandru Papadopol, Gabriel Pintilei, Anda Saltelechi, Mihai Smarandache, Silvian Vâlcu, Veronica Gherasim, Dan Iosif

Primele reprezentaţii sunt programate pe 13, 14, 19 şi 21 februarie, de la ora 19.00, la sala Majestic.

“Menajeria de sticlă” pe scena Teatrului Odeon

Florentina Năstase şi Oxana Moravec în Menajeria de sticlă

„Piesa este o amintire şi prin urmare este nerealistă. Amintirea îşi permite multe licenţe poetice. Ea omite anumite detalii; pe altele le exagerează, în funcţie de valoarea emoţională a subiectului pe care îl atinge, asta pentru că amintirea locuieşte numai şi numai în inimă”, scria autorul piesei, Tennessee Williams.

Tennessee Williams este dramaturgul pentru care amintirea este motorul întregii sale opere. Aceasta începe cu piesa Menajeria de sticlă scrisă în anul 1944. Caracterul ei pregnant autobiografic ne invită să ne întoarcem într-o Americă a anilor ’30, în plină criză economică, în tinereţea lui Tom Lanier Williams (adevaratul nume al dramaturgului). O tinereţe marcată de revoltă, de nevoia de autocunoaştere, de iubire, de nevoia de libertate şi descoperire a vieţii sub toate aspectele ei.

Teatrul Toma Caragiu din Ploieşti va susţine luni, 15 februarie, de la ora 19.00, pe scena Sălii Majestic a Teatrului Odeon din Bucureşti, prima reprezentaţie din acest an a spectacolului Menajeria de sticlă, de Tennessee Williams.

Premiera acestui spectacol, în regia Sânzianei Stoican, a avut loc în cadrul celei de-a V-a ediţii a Festivalului de Teatru Toma Caragiu, desfăşurat în perioada 12 -17 mai 2015.

Din distribuţie fac parte Oxana Moravec (Amanda), Florentina Năstase (Laura), Ionuţ Vişan (Tom), Cristian Popa (Jim).

Cu cărţile deschise: Eu, Prinţul Iţic Manger

Teatrul Evreiesc de Stat continuă întâlnirile din acest an aniversar, dedicat împlinirii a 140 de ani de teatru idiş în România, cu evocarea celui mai cunoscut poet de limbă idiş, Iţic Manger.

Născut la Cernăuţi şi trăind, pe rând, la Iaşi, Bucureşti, Varşovia, Paris, Londra, apoi în Statele Unite şi, în cele din urmă, în Israel, Manger a cunoscut bine lumea evreiască est-europeană şi a prezentat-o în proză, poezie, film, dar şi teatru.

Celebrul său roman Cartea Raiului, ”carte de o voioasă deznădejde”, este o parabolă a lumii ştetl-ului de dinainte de Holocaust, un ”râs-plâns” în care se găsesc ”cele mai intime clipe trăite, multe din propria-mi viaţă, suferinţă şi iubire”, după cum declara autorul în 1939, refugiat fiind la Paris. Opera sa poetică, oscilând între dramatismul poetului neînţeles şi ludicul celui care se joacă cu personalităţile istorice din cultura idiş, dându-le viaţă şi punându-le să vorbească în versuri, completează portretul unui scriitor excepţional, deşi puţin cunoscut.

Spectacolul-lectură, după un concept de Lect. Dr. Camelia Crăciun, prezintă fragmente din romanul Cartea Raiului, dar şi din opera sa poetică. Spectacolul va fi completat cu câteva cântece celebre pe versurile lui Manger, în interpretarea lui Benjy Fox-Rosen (SUA), compozitor şi interpret de muzică idiş.

Din distribuţie vor face parte: Maia Morgenstern, Mirela Nicolau, Neculai Predica, Mihai Prejban şi Cătălin Stelian.

Sunteţi invitaţi la o întâlnire cu opera marelui poet vinerea aceasta, pe 12 februarie, la Sala Dalles.

“Emancipare”

Ana Ularu în spectacolul Emancipare

Conrad Mericoffer în Emancipare

Teatrul de Comedie vă invită joi 18 februarie, ora 19.00, la Sala Nouă, la premiera oficială a spectacolului Emancipare, text şi regie Radu Iacoban, scenografie Corina Grămoşteanu.

Emancipare este unul din proiectele câştigătoare la concursul Comedia ţine la TINEri, ediţia a VI-a, 2015.

În distribuţie: Conrad Mericoffer, Anghel Damian/ Liviu Romanescu, Ana Ularu/ Ioana Anastasia Anton.

”Cea mai puternică”

Mihaela Teleoacă şi Antoaneta Cojocaru în Cea mai puternică

”Într-o lume care te obligă la tot pasul să fii puternic, să faci faţă, să nu te opreşti, să fii vulnerabil devine o problemă, o tară. Spectacolul Cea mai puternică nu vorbeşte despre putere, ci dimpotrivă despre forţa vulnerabilităţii.

Un fapt de viaţă banal, cotidian, pe care îl întâlnim la tot pasul, pe care l-am trăit sau nu într-o formă sau alta, o ştire de ziar. În lupta pentru a fi iubite, strivind chiar iubirea, două femei, deloc întâmplător, se opresc din drumul lor obişnuit, pentru că nu mai înteleg cât de departe poţi merge în numele iubirii, unde apare singurătatea, unde pleacă atunci când pleacă celălalt. Două femei iubesc acelaşi bărbat în seara de Crăciun.

Cea mai puternică e un spectacol despre tăcere şi despre toate lucrurile pe care nu putem şi nu ştim să le spunem, cu toate vorbele din lume. E un spectacol întru adevăr, despre frumuseţea pură, netrucată. Într-un an în care s-a vorbit mult despre feminism, acest spectacol este dedicat bărbaţilor”.

”Un scriitor este doar un referent a ceea ce a trăit”, scria August Strindberg (1849-1912), cel mai mare autor dramatic al Suediei. A fost scriitor, om de teatru (autor dramatic, teoretician, regizor, scenograf), artist vizual (pictor, fotograf), om de ştiinţă de ocazie (inventator şi alchimist), jurnalist şi antropolog. Ediţia Naţională Suedeză a operelor complete ale lui Strindberg cuprinde nu mai puţin de 72 de volume.

La sfârşitul anului 1888, Strindberg se afla în continuare cu familia la Paris şi terminase de scris cartea autobiografică Pledoaria unui nebun, un studiu asupra infidelităţii soţiei sale, actriţa Siri von Essen. Cu această ocazie îşi adusese aminte de prietena lui Siri, Helga Frankenfeldt, actriţă la două teatre mari din Stockholm şi vecină cu familia Strindberg la reşedinţa de vară. Helga era îndrăgostită de Strindberg, numai că Siri a fost cea mai puternică, la fel cum a fost şi în relaţia cu prietena sa Ina Forstén-Lange şi cu slujnica de la castelul Skovlyst din Danemarca, unde familia petrecuse un timp. Și cu actriţa daneză Nathalia Larsen, care tocmai când a fost scrisă piesa îl curta intens pe Strindberg. Teatrul Libre din Paris tocmai lansase un nou format de piesă de 15 minute într-un act, quart d’heure, format care se potrivea de minune cu situaţia lui Strindberg de la acea dată: de multe ori, turneele erau plătite chiar de autor, iar transportul distribuţiilor mari şi decorurilor şi costumelor voluminoase erau destul de scumpe pentru Strindberg.

”Aşa a apărut piesa Cea mai puternică, o piesă autobiografică. Strindberg nu dă nume personajelor sale, sunt Doamna X şi Domnişoara Y, anonime la fel ca descrierile cazurilor medicilor psihiatri cu care fusese în contact în Elveţia.

Rolul Doamnei X este inspirat şi scris pentru Siri von Essen – are trei copii, două fetiţe şi un băiat, un soţ care se plânge tot timpul de cafeaua proastă şi curentul care vine dinspre podea, cu picioare mici, înconjurat de femei care cred că el are ceva de spus privitor la contractele teatrului. Pe de altă parte, este posibil ca rolul Domnişoarei Y să fi fost scris pentru Siri: un rol fără partitură vocală, pe care Siri l-ar fi putut interpreta pe orice scenă europeană.

Premiera mondială a avut loc pe 9 martie 1889 la Dagmarteatret din Copenhaga, cu Siri von Essen în rolul Doamnei X”, aminteşte traducătoarea piesei, Carmen Vioreanu.

Doamna X Mihaela Teleoacă

Domnişoara Y Antoaneta Cojocaru

Un spectacol-laborator condus de Antoaneta Cojocaru

Scenografia: Vladimir Turturică , Coregrafia: Ioana Marchidan

Spectacolul poate fi vizionat duminică, 14 februarie, la ora 19.00.

Am iubit, am purtat, am pierdut

O adaptare după Love, loss and what I wore de Nora & Delia Ephron, în regia lui Emil Hoştină, spectacolul este o intimă colecţie de poveşti feminine

Ce iubim, ce pierdem, toate emoţiile, trăirile, durerea, bucuria, toate se leagă cu fire nevăzute de obiecte, parfumuri, rochii, pantofi, genţi şi ne regăsim bătrâne şi obosite, înconjurate de o pânză ca de păianjen, dar atât de bogată şi plină de culori, istorii ce merită, probabil să fie publicate pentru fiecare în parte…; poveştile prind viaţă aproape de spectator, senzaţia de acum şi aici e copleşitoare, nu poţi rămâne indiferent sau rece, pentru că ce se întâmplă la un metru de tine arde, amuză, bântuie, atrage, tulbură.

Spectacolul foloseşte elemente de vestimentaţie, accesorii şi amintirile pe care le stârnesc acestea fiecăreia dintre personajele feminine, pentru a picta o imagine a unei feminităţi vii, amuzante şi puternice, reuşind să creeze astfel o experienţă teatrală solidă şi memorabilă.

Coregrafia este semnată de Florin Fieroiu, iar distribuţia este compusă de: Elvira Deatcu, Laura Creţ, Anca Androne, Iulia Lumânare şi Ioana Abur.

Costume: Cristina Milea

Spectacolul poate fi vizionat duminică, 14 februarie, ora 20.00.

“Paganini”

Tudor Aron Istodor în Paganini

Paganini este un spectacol fascinant despre viaţa marelui muzician italian Niccolò Paganini care include episodul tensionat dintre celebrul violonist şi biserica de rit catolic.

Niccolò Paganini a fost o minune a timpului său, care a scos din vioara Guarneri tot ce era mai suav ca sunet, uimind o lume întreagă. Povestea spune că, în Italia, datorită succesului, circula legenda că marele violonist şi-a vândut sufletul diavolului spre a dobândi aur şi glorie eternă, fiind declarat eretic.

Regizorul spectacolului, Mick Davis, care semnează şi scenariul, s-a afirmat ca scenarist al filmelor Războiul Vampirilor (Vampire War – 1996), Dragoste la Paris (Love in Paris – 1997), Meciul (The Match – 1999), Invizibil (The Invisible – 2007). În 1999, Davis îşi face debutul ca regizor cu filmul Meciul, o comedie romantică filmată în Scoţia.

În 2004, Mick Davis regizează filmul Modigliani, o biografie a pictorului italian Amedeo Modigliani. Filmul a fost realizat la studiourile din Buftea, iar distribuţia include alături de Andy Garcia mai mulţi actori români printre care Mihai Gruia Sandu, George Ivaşcu, Lia Bugnar.

Acum, Mick Davis a revenit la Bucureşti pentru a spune povestea unui alt artist emblematic, Niccolo Paganini, de data aceasta pe scena Teatrului Metropolis.

Scenografie & Light Design: Dragoş Buhagiar

Decor: Vanda Maria Sturdza

Costume: Andrada Chiriac

Coregrafie: Lelia Marcu-Vladu

În distribuţie: Tudor Aaron Istodor, Gelu Niţu, Mihai Gruia Sandu, Adelaida Perjoiu,Claudiu Bleonţ, Elvira Deatcu, Ana Ciontea, Petrişor Stan,Virginia Rogin ş.a.

Cu participarea extraordinară a violonistul Alexandru Tomescu.

Spectacolul poate fi vizionat sâmbătă 13 şi duminică 14 februarie, la orele 15.00.

”Efectul razelor gamma asupra crăiţelor”

Oana Pellea într-un rol copleşitor, în Efectul razelor gamma asupra crăiţelor

Oana Pellea interpretează rolul unei mame în spectacolul Efectul Razelor Gamma asupra Crăiţelor Lunatice, de Paul Zindel, regizat de Mariana Cămărăşan, pe care i-l dedică actriţei Olga Tudorache, „doamna teatrului românesc”. Aceasta a interpretat acelaşi rol în urmă cu 39 de ani.

Spectacolul are premiera vineri, de la ora 19.30. „Este ca o reverenţă pe care i-o fac doamnei Olga Tudorache, pentru că dânsa a jucat magistral rolul pe care îl interpretez şi eu acum”, spune Oana Pellea. Ea precizează că va fi pe scenă chiar de ziua sa pentru că asta a învăţat, să dăruiască. „Asta poate să facă un om pe Pământul ăsta, să dăruiască, să iubească şi să dăruiască iubire. Cred că de aia am venit aici pe Pământ, să înţelegem lecţia asta (…) Ăsta este cadoul meu, să muncesc, să fiu acolo”, spune actriţa.

Alături de Oana Pellea, în spectacol mai pot fi văzuţi Alexandrina Halic, Florina Gleznea şi Cristina Casian.

Spectacolul poate fi vizionat vineri la ora 19.30.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Magdalena Popa Buluc 7431 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.