În plină caniculă, când avem un consum maxim de energie electrică, prețul curentului electric a atins un record absolut: 445 lei/MWh. După anunțul ministrului Energiei, Toma Petcu, privind unele suspiciuni de manipulare a prețului energiei la bursă, a venit analiza Andreei Paul, în calitate de președinte al Inițiativei pentru Competitivitate (INACO), care avertizează asupra facturilor pentru populație. Dacă oamenii vor fi nevoiți să suporte povara costurilor cu utilitățile, vor fi afectate și întreprinderile mici și mijlocii, precum și industrii ca procesarea laptelui, a cărnii şi a pâinii.
La toate acestea se adaugă liberalizarea prețului la gaze, urmând ca și energia termică să scape de sub controlul primăriilor, ceea ce va accelera inflația prețurilor pe orizontală. Creșterile de prețuri vor anula toate creșterile salariale și pensiile făcute de Guvern, iar nivelul de trai al restului populației va scădea dramatic.
Jocuri bursiere cu energia
Pe 3 august, Andreea Paul atrăgea atenția asupra „preţului mediu de închidere a pieţei la energie electrică, care ajunsese la 397 lei/MWh, record istoric maxim, în 2 august 2017 – de trei ori mai mult decât în luna august din anul 2010, când era de 138 lei/MWh. Facturile populaţiei cresc exploziv, veniturile oamenilor nu ţin pasul, iar competitivitatea producătorilor scade sub povara costurilor cu utilităţile“, fiind afectate mai ales întreprinderile mici şi mijlocii şi industriile primare, precum procesarea laptelui, a cărnii şi a pâinii. Inflaţia va fi influenţată de aceste dinamici, ca urmare, şi consumatorul casnic şi producătorul local.
Ministrul Energiei a încercat și el niște explicații. Inițial, Toma a declarat că seceta este principalul factor al creșterii prețului energiei. Când a văzut că față de 2010 prețul este de 3,2 ori mai mare, Petcu și-a revizuit atitudinea. „În prezent, necesarul de consum este de 7.500-8.000 MW, cu peste 1.000 MW mai mult decât în perioada similară a anului trecut“, a spus Toma Petcu, citat de Ziarul Financiar. Licitarea contractelor pentru furnizorii de ultimă instanţă a fost amânată pentru 10 august, astfel că acum sunt toţi aceşti furnizori pe PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare – o platformă a bursei OPCOM, n.n.) şi aceasta este una dintre cauzele scumpirilor la electricitate, a mai spus Petcu săptămâna trecută. „Din motive pe care nu le cunosc, s-au amânat licitaţiile din iunie pentru data de 10 august; furnizorii de ultimă instanţă s-au dus pe PZU cu acele cantităţi mari de energie, ajungând la o pondere de 45%, ceea ce e foarte mult. Am cerut o astfel de analiză de la Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) pe această problemă încă de acum o lună“, a spus ministrul Energiei. „De ce vin toţi pe PZU? Pentru că licitaţiile au fost amânate, iar contractele lor sunt expirate“, se întreabă Toma Petcu.
Tsunami energetic
Începând din ianuarie 2017 s-a produs un tsunami energetic, spune public Andreea Paul, președintele INACO. „Afirmațiile făcute de dl ministru Toma Petcu, cum că «nu mai există cărbune disponibil», au dus la majorări accelerate de preţ, de până la 150-200 euro/MW, determinând insolvenţa unor companii din domeniul energetic“, afirmă analista.
Manipularea bursei de energie
Andreea Paul le cere procurorilor să ancheteze posibile acțiuni de manipulare a pieței pe bursa de energie a celor mai importanți jucători de pe piață. „Semnalăm cauze specifice care trebuie investigate, având în vedere că 80% din energia tranzacționată din piaţa de energie este realizată de producători de stat şi preţurile cresc şi mai accelerat în prezent:
1. Lipsa transparenței tranzacțiilor în PZU (Piaţa pentru Ziua Următoare), care este o componentă a pieţei angro de energie electrică pe care se realizează tranzacţii orare ferme cu energie electrică, cu livrare în ziua următoare zilei de tranzacţionare, precum și a modului în care cererea și oferta se închid.
2. Nu se știe cine sunt cumpărătorii, respectiv vânzătorii, aceste informații nu sunt publice.
3. Există semnalate oferte de vânzare-cumpărare pe aceleași intervale, propuse concomitent de către același participant, în scopul majorării prețului de închidere pe PZU.
4. Dreptul tacit al instituțiilor de stat de a-și retrage ofertele.
5. După închiderea pieței, există un interval de 45 de minute despre care nu se oferă informații privind activitatea derulată pe PZU.
6. Cota de piață tranzacționată pe PZU este peste normalul legal specific pieței de tranzacționare pentru ziua următoare.
7. Interpretarea articolului 23 din legea 123“.
Bâlbâielile ministrului Toma Petcu au cauzat şi ele creşterea preţurilor
Interpelare publică fără răspuns
Încă din 21 iulie 2017, INACO a adresat patru întrebări esențiale către ANRE, Ministerul Energiei, Consiliul Concurenței, precum şi premierului și consilierului pe probleme economice ale Președinției, la care nu a primit răspuns nici până acum.
1. Care este rolul dispecerului național în stabilirea condițiilor de producere a energiei pentru unitățile dispecerizabile?
2. Care este statutul juridic al operatorului OPCOM în raport cu producătorii și furnizorii și în ce măsură este acesta imparțial cu jucătorii din piețe?
3. Care este calificarea pieței 4M (interconectată) și care a fost rolul interconectării, având în vedere că prețurile sunt diferite pentru fiecare parte, și nicidecum comune?
4. Cum se explică faptul că producția de energie regenerabilă dispecerizabilă (prioritară în consumul României) depinde de ordinele dispecerului, chiar și în condițiile în care starea meteo și starea rețelelor permit injecția în Sistemul Energetic Național?
Suspiciunile existente
Manipularea prețurilor se poate produce după ora 12.00, când nu mai pot fi depuse oferte. Cu toate acestea, zilnic închiderea pieței se face după ora 12.40, apărând un interval de minimum 40 de minute în care participanții nu mai primesc nicio informație, fapt care generează suspiciuni de manipulare ilegală a prețului. INACO suspectează și scurgeri de informații. Deși confidențialitatea este garantată de art. 6 din Convenția Operatorului Pieței de Energie Electrică și Gaze Naturale, „din discuțiile purtate cu salariații a rezultat că unul dintre ei este prezent și vizualizează tranzacțiile în fiecare zi de tranzacționare, ceea ce creează premisa scurgerii de informații către ceilalți participanți la piață sau către terți“. „Ne-a fost adus la cunoștință aspectul că tranzacțiile de pe PZU sunt vizualizate și de Departamentul de Supraveghere Piață din OPCOM și din ANRE. În situația în care salariați ai acestor instituții au acces la date confidențiale, în timp ce participanții nu au acces la acestea, suntem convinși că există scurgeri de informații care sunt transmise pe căi nelegale, ceea ce creează posibilitatea de a influența direct modul de tranzacționare și rezultatul tranzacțiilor.“
Scumpirea gazelor naturale: în 2020 – 90 lei/MWh
Conform calendarului stabilit între Guvernul României și Banca Mondială, prețul gazelor se majorează anual. În luna iulie 2016 prețul a fost de 66 lei/MWh, iar din aprilie 2017, este de 72 lei/MWh. De la 1 aprilie 2018 va fi rediscutat preţul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei pentru următorul an (până la 1 aprilie 2019), fie în mod reglementat prin hotărâre de Guvern, fie în mod liber, în funcţie de cererea şi oferta pieţei. Calendarul de liberalizare estimează totuși prețul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă și după aprilie 2018. Astfel, pentru 1 aprilie 2018, prețul de achiziţie a gazelor naturale din producţia internă pentru clienţii casnici şi producătorii de energie termică, numai pentru cantităţile de gaze naturale utilizate la producerea de energie termică în centralele termice destinate consumului populaţiei, este estimat la 78 lei/MWh. De 1 aprilie 2019 este estimat la 84 lei/MWh, iar pentru 1 aprilie 2020, la 90 lei/MWh.
Calcule și proceduri greșite
În 2012, când România a aprobat primul calendar de liberalizare a preţului gazelor din producţia internă, raportat la paritatea puterii de cumpărare, preţul gazelor pentru consumatorii casnici (cu toate taxele incluse) era cu aproximativ 16% mai mic decât media UE 28. La sfârşitul anului 2016, preţul gazelor pentru consumatorii casnici, raportat în acelaşi mod, era în România cu 4,5% peste media UE 28. În această perioadă, România a înregistrat cea mai mare creştere a preţului la gaze pentru consumatorii casnici – în semestrul II 2016 era cu 14% mai mare faţă de perioada similară a anului 2012 (preţ exprimat în paritatea puterii de cumpărare şi având toate taxele incluse), fiind una dintre foarte puţinele ţări din UE 28 care au înregistrat creşteri în acest interval de timp.
„În ciuda reducerii consumului, gospodăriile s-au confruntat cu creşteri ale valorii facturilor la gaze. Cheltuielile medii lunare pe o gospodărie pentru plata gazelor erau, la finele anului 2016, cu 15% mai mari faţă de perioada similară din 2015. În mediul urban această creştere a fost chiar de 18%“, mai spunea Hossu.
Săracii, tot mai săraci
Asociațiile de proprietari atrag atenția asupra faptului că, deși par nesemnificative majorările de costuri la gaze și energie, acestea vor influența destul de mult cotele de întreținere. Aceasta, cu atât mai mult cu cât subvențiile pentru încălzirea populației acordate de primării sunt tot mai reduse, având tendința de anulare. Oamenii se bucură acum de creșterea pensiilor, dar la iarnă scumpirile de acum îi vor îngrijora. Pe forumuri, asociațiile spun că nimeni nu a făcut calcule cu privire la impactul pe care îl vor avea scumpirile gazelor și energiei în factura de întreținere. Costuri suplimentare vor exista la montarea calorimetrelor, dar și cu detectoarele de gaze. Pentru blocurile cu 10 etaje şi lipsite de lumină naturală, plus două ascensoare, acest cost va fi unul cu impact în lista de plată.
Prețul gigacaloriei, în suspans
Ordonanța de urgență adoptată de Guvern săptămâna trecută cu privire la transferarea CET-urilor către primării nu se referă expres la situația ELCEN – RADET. Un lucru este sigur: doar 97,5% din acțiuni vor putea fi transferate în patrimoniul municipalității, restul aparținând Romgaz. Potrivit Soluţiei Reţinute prin Memorandum, adoptat încă din 2015, se vorbea despre divizarea ELCEN în trei societăți comerciale. Doar una dintre cele trei societăți ar urma să intre în patrimoniul municipalității, care apoi va fuziona cu RADET. La rândul său, regia de termoficare va fi transformată în societate comercială și reorganizată. Abia după ce se vor realiza aceste operațiuni, Primăria Capitalei va putea accesa Programul Operațional de Infrastructură 2014-2020 de 676,33 milioane euro, din care 250 milioane euro pentru proiectul „Instalaţie de valorificare energetică cu cogenerare de înaltă eficienţă a deşeurilor municipale în Municipiul Bucureşti“ și 187,7 milioane de euro pentru proiectul „Modernizarea sistemului de transport al energiei termice în Municipiul Bucureşti“ (valoarea investiţiei fiind estimată la circa 340 milioane euro).
Efecte posibile ale scumpirii
Liderul sindical al Cartel ALFA, Bogdan Hossu , apreciază că problema energetică este pur speculativă. El asociază actuala situație cu cea a poliței RCA, care a necesitat intervenția statului pentru a fi soluționată. Hossu susține că Autoritatea Națională de Reglementare a Energiei Electrice (ANRE) face jocul producătorilor, „care o plătesc“, în loc să elimine situațiile speculative. Efectele scumpirii energiei și a gazelor, spune liderul sindical, sunt rezultatul „nerealizării unor prețuri transparente și a exporturilor conjuncturale, acestea trebuind să se situeze între 3 şi 4 %. Dacă s-ar reglementa, nu s-ar vedea“. Hossu îi dă dreptate guvernatorului Mugur Isărescu, care a atenționat Ministerul Energiei că, în situația în care speculațiile bursiere cu energia se vor extinde pe parcursul a două săptămâni, inflația va crește cu circa 2,5%, doar din cauza acestora. Dacă „băieții deștepți se vor opri, inflația va fi abia perceptibilă“, a comentat Hossu.
Cauze și explicații
Potrivit Inițiativei pentru Competitivitate (INACO), „din 2004 până în anii 2011 şi 2012 nu s-au înregistrat preţuri medii care să depăşească media lunară de 180 lei/MWh. În anii 2011 şi 2012, cauza naturală a creşterii preţurilor a ţinut de lipsa de apă. Acum nivelul Dunării este la limita minimă, dar funcţională, iar gradul de umplere a lacurilor este de 67% – nivel apreciat ca optim.
În 2012, luna februarie, condiţiile de vreme au solicitat sistemul, ajungându-se la consumuri-record de 11.000 MW pe interval orar. Acum consumul mediu anual este aproape la jumătate, la 7.000 MW pe interval orar.
Aşadar, dinamica preţurilor în prezent ridică câteva probleme-cheie ce ar putea ţine chiar de sistemul de funcţionare a OPCOM, care pare să permită satisfacerea unor interese conjuncturale ale diverselor grupuri din sectorul energetic“, a precizat Andreea Paul.
Efectul liberalizării prețului gazelor
Potrivit unui comunicat al Blocului Național Sindical (BNS) din luna mai 2017, sindicaliștii atrăgeau atenția că liberalizarea pieței gazelor „fără o pregătire prealabilă și suficientă“ va conduce la o explozie a prețurilor. „Dacă într-o singură noapte preţul a crescut cu 27%, oare nu cumva avem în faţa noastră un tip de comportament abuziv? Oare nu cumva această liberalizare este folosită, în mod excesiv, de anumiţi operatori economici? Care, pe cârca industriei şi pe cârca populaţiei, fac bani mulţi şi foarte mulţi? Evident, răspunsul nu poate să fie decât unul singur: da. Pe lângă această creştere de 27% peste noapte în ceea ce priveşte creşterea preţurilor la gazele naturale pentru populaţie, tot în aceeaşi noapte, am avut o creştere de 2,5%, într-o singură noapte, în contextul în care astăzi, în România, am ajuns să plătim prin mecanismul parităţii puterii de cumpărare, adică raportat la ceea ce putem să cumpărăm din salariile şi pensiile pe care le câştigăm, astăzi am ajuns să plătim facturi mai mari decât media europeană, asta, în contextul în care discutăm doar despre o liberalizare parţială. Deci dacă nu intervenim rapid pentru a pune la punct reglementări, norme, mecanisme de piaţă, mecanisme transparente, pentru a crea un cadru cât se poate de echilibrat, de tranzacţionare a gazului, riscăm să plătim preţuri din ce în ce mai mari“, a declarat preşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Dumitru Costin.
Sindicaliştii consideră că liberalizarea preţurilor trebuie să se realizeze cu respectarea cel puţin a următoarelor condiţii: garantarea dreptului consumatorilor de a-şi alege liber furnizorul, funcţionarea unui cadru transparent şi nediscriminatoriu de tranzacţionare a gazelor naturale, implementarea efectivă a unor măsuri de sprijin pentru clienţii vulnerabili.
„În sectorul gazelor, vom înregistra probleme majore de la 1 aprilie. Dacă nu se va face nimic, presiunea pe prețul plătit de consumatorii finali va fi extrem de mare. Vorbim despre creșteri de două cifre pentru consumatorii finali, dacă ANRE nu ia măsuri“, a spus directorul general al E.ON România, Frank Hajdinjak
De la 1 septembrie se scumpește benzina
Actualele accize la benzină și motorină sunt prea mici față de nevoile Guvernului. Modificările de accize sunt incluse într-un proiect de ordonanță pentru modificarea Codului fiscal. Conform documentului, noul nivel al accizei la benzina fără plumb va fi de 2.035,4 lei/1.000 de litri, ceea ce înseamnă un plus de 379,04 lei față de nivelul actual. Aceeași majorare de 379,04 lei/1.000 litri va fi aplicată și la motorină.
Guvernul vrea să scumpească motorina și benzina pentru că i-au scăzut încasările din accize cu 768 milioane lei și pentru că taxele sunt prea mici.
Scumpirea preconizată va fi de minimum 40 de bani pe litru la pompa la benzină și motorină. Modificările vor intra în vigoare de la 1 septembrie, potrivit proiectului. Scumpirea combustibililor va produce alte majorări de prețuri în lanț: în agricultură, panificație, industria laptelui, transporturi. Toate acestea vor influența prețurile altor produse, deci viața va fi mai scumpă din această toamnă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.