SRI deţine şi „Centrul Naţional Cyberint” pentru controlul total al Internetului

Preşedintele Iohannis cheamă din nou partidele la consultări pentru a impune parlamentului să voteze o lege care sporeşte şi mai mult puterea SRI! Este vorba despre desemnarea Centrului Naţional Cyberint (CNC) ca autoritate naţională de control al Internetului, instituţie care este tot în ograda SRI, unde deja funcţionează! La fel ca şi Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor (CNIC)!

Aşa cum ne-am obişnuit deja, cînd decide în chestiuni de acest fel, Klaus Iohannis nu se consultă cu asociaţiile magistraţilor sau cu poporul, ci doar cu serviciile secrete sau cu ONG-urile înregimentate, după care îi cheamă pe liderii partidelor să le spună ce trebuie făcut. După ce impune partidelor a anumită direcţie, lasă dezbaterea publică pe seama Parlamentului, iar de aceasta nu mai ţine cont nimeni, din moment ce deja s-a decis totul la Cotroceni.

Iată ce a declarat Klaus Iohannis în interviul de la TVR, privind convocarea de săptămîna viitoare a partidelor: „Având în vedere că vorbim de securitatea națională, securitatea cyber, organizarea serviciilor, aceste chestiuni sunt foarte sensibile și privesc pe toată lumea. Nu putem să spunem că este o chestiune care privește pe un partid și pe celălalt nu. Mi se pare normal ca această legislație, dacă este posibil, să fie adoptată practic în consens, cu participarea și cu acordul tuturor forțelor politice reprezentate în Parlament, cu dezbateri în societatea civilă care premerg acestei decizii și atunci a apărut în mod natural ideea unor consultări cu partidele politice”!

În societate există, din fericire, şi alte dezbateri publice referitoare la astfel de teme. Una dintre ele s-a consumat săptămîna trecută chiar la Parlament, unde s-a desfăşurat simpozionul „Garanţii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere”, organizat de Centrul de Resurse Juridice (CJR).

Beneficiind de prezenţa a două dintre cele mai cunoscute magistrate din România, Dana Gârbovan, preşedinta UNJR, şi Gabriela Baltag, preşedinta AMR, simpozionul de săptămîna trecută, organizat de CJR la Parlament, a pus pentru prima oară în mod serios problema respectării drepturilor omului în paralel cu metodele speciale de supraveghere!

JUDECĂTOR MĂDĂLINA FRĂSINEI: „DACĂ CNIC ESTE O INSTITUŢIE NAŢIONALĂ, CE CAUTĂ ÎN OGRADA SRI?

Planul general al discuţiilor din cadrul simpozionului „Garanţii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere” a fost prezentat de Georgiana Iorgulescu, director executiv al Centrului de Resurse Juridice (CRJ), care a subliniat articolele din OUG şi Decizia CSAT privind punerea în acord a Noului Cod de Procedură Penală, care vin în contradicţie cu Constituţia României şi legislaţia internaţională privind respectarea drepturilor omului:

– sporirea competenţelor SRI în anchetele penale contrazice Constituţia

– ce instituţie este Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor, din moment ce nimeni nu ştie cine o conduce, care este adresa şi cum se poate verifica activitatea acestuia?

– CSAT nu este un organ legislativ, acest rol revenind exclusiv Parlamentului

– cui anume i se prezintă mandatul judecătoresc pentru interceptare, din moment ce procurorul care-l solicită îl încredinţează unui ofiţer SRI?

– din moment ce DIICOT se ocupă de cercetările penale privind terorismul, de ce se acordă ofiţerilor SRI statut de organ special de cercetare, urmînd ca aceştia să execute supravegherea în locul procurorului?

– desemnarea unui singur judecător care ar avea dreptul să verifice legalitatea interceptărilor de către CNIC este o formalitate ineficientă.

Judecătoarea Mădălina Frăsinei, preşedinte al Secţiei a VI-a civilă a Tribunalului Bucureşti, a comentat OUG nr. 6/2016: „Referindu-mă la articolul 8 aliniatul 2 privind „Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor”, cred că toată lumea ştia sau simţea că acest Centru a fost construit printr-o decizie a CSAT, pentru că mai citim şi noi legi care nu sunt în competenţa noastră ca şi activitate de judecată. Recunosc că nu am văzut undeva să scrie ce se înfiinţează, ce reprezintă Centrul acesta. Merg şi mai departe şi spun că dacă este un Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor care trebuie să fie la nivel naţional, mă întreb ce caută în ograda SRI-ului? Este o portiţă de a se intruziona în viaţa mea privată, iar teoria potrivit căreia „dacă nu ai nimic de ascuns, de ce te deranjează să fii interceptat”… ba da, mă deranjează al naibii de mult pentru că îmi place să cred că după 26 de ani de democraţie mioritică sau cum s-o numi democraţia asta în ţara românească am depăşit cu mult acest stadiul de a ne asculta preventiv. Nu domnilor, ascultaţi doar potrivit legii, cu respectarea drepturilor mele, că şi eu sunt cetăţean al acestui Stat!

DANA GÂRBOVAN, PREŞEDINTA UNJR: „DOAR PROCURORUL ESTE ORGAN DE CERCETARE PENALĂ, NIMENI ALTCINEVA”

Colonelul SRI (r) Ion Dedua furnizat participanţilor cîteva informaţii senzaţionale. Prima dintre ele se referă la Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor (CNIC), care a fost înfiinţat ca structură internă a SRI încă din anul 2002, prin Hotărîrea CSAT nr. 0068/2002, necunoscută opiniei publice! Prin aceasta, „SRI a fost desemnat practic ca autoritate naţională de interceptare, sporindu-se continuu sarcinile sale, mai ales prin Hotărîrea CSAT 0029/2008, prin care toate serverele de comunicaţii au trecut în administrarea SRI!” Col. SRI (r) Ion Dedu a atras atenţia şi asupra altei structuri care funcţionează în cadrul SRI, care are, de asemenea, sarcini de supraveghere a populaţiei: „Este vorba despre Centrului Naţional Cyberint (CNC), pentru care se pregăteşte deja o operaţiune identică de scoatere la suprafaţă ca şi în cazul Centrului Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor (CNIC)”! Despre acesta vom vorbi pe larg mai jos.

Judecătoarea Dana Gârbovan, preşedinta UNJR, a fost categorică în privinţa rolului pe care SRI îl poate avea în cercetarea penală: „SRI nu are ce căuta între organele de cercetare penală, rolul său fiind doar acela de a culege informaţii, nu să le transforme în probe. Citim în OUG 6/2016 că cercetarea penală se face de procuror sau lucrătorul din poliţie. Cum, adică, „SAU”? Doar procurorul este organ de cercetare penală, nimeni altcineva! Orice act înfăptuit de altă structură devine probă doar prin intermediul procurorului!” Dana Gârbovan a mai spus că au fost presiuni extraordinare asupra sa după ce UNJR a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu această Ordonanţă care a urmat Deciziei CCR privind scoaterea SRI din urmărirea penală. „Înainte de a organiza alte dezbateri despre implicarea SRI în anchetele penale trebuie să lămurim ce este cu acel „cîmp tactic” de care vorbea acel general SRI. Am încercat să găsim textele de lege care să-l justifice şi am constatat că ele nu există! Într-un interviu, Traian Băsescu spunea că, pentru ca lupta împotriva corupţiei să se accentueze, a fost nevoie să se intervină la nivel de CSAT, astfel încît SRI-ului să i se acorde mai multe drepturi decît prevede textul de lege. Ne-am adresat CSAT să ne spună care au fost acele hotărîri ale CSAT şi am primit răspunsul că „la nivelul anului 2005 nu mai erau suficiente atribuţiile prevăzute în Legea SRI”! În loc să modifice Legea SRI, s-a preferat o Hotărîre a CSAT care, fiind secretă, noi nu avem acces la ea şi nu ştim ce conţine! De asemenea, nu există nici un text de lege care să spună că trebuie să existe echipe mixte, formate din procuror şi ofiţeri SRI! Se pare că SRI îşi depăşeşte atribuţiile. Astfel, în anul 2004, CSAT a emis o Hotărîre prin care procurorul putea da aprobare pentru supraveghere, deşi legea acordă acest drept DOAR judecătorului! Evident, şi această Hotărîre CSAT, fiind secretă, cetăţeanul nu are nici o posibilitate să se apere în faţa ei! Şi pe această chestiune am acţionat în judecată CSAT pentru că nu ne-a răspuns în termenul legal la întrebările noastre. Am cerut explicaţii despre acel „cîmp tactic” şi de la SRI, dar nici ei nu ne-au răspuns, sub motivaţia secretului. Evident, îi vom acţiona şi pe ei în judecată! UNJR a cerut CSAT, de asemenea, după comunicatul care spunea că nu există „acoperiţi” în Justiţiei, să ne spună dacă are capacitatea de a verifica aceste lucruri şi care a fost procedura folosită pentru a da acel Comunicat”.

Procurorul Constantin Sima, preşedintele Asociaţiei Procurorilor, a precizat: „Este rolul Parlamentului să treacă la treabă şi să corecteze această Ordonanţă de Guvern, să nu o lase să-şi producă efecte în timp. Parlamentul este, în fond, singurul organ legislativ, nu CSAT sau Guvernul”.

GABRIELA BALTAG: „CEI CARE SE JOACĂ CU ASTFEL DE HOTĂRÎRI SE POT TREZI ÎN SITUAŢIA LUI FICIOR SAU VIŞINESCU”

Judecătoarea Gabriela Baltag, preşedinta AMR, a fost extrem de categorică în privinţa întăririi rolului SRI: „Mă întreb de ce a fost consolidat an de an SRI. De ce nu şi Parchetele, Judecătoriile, Tribunalele şi Curţile de Apel? În privinţa OUG privind interceptările, ce înseamnă pentru judecătorul desemnat că va verifica modul de aplicare a legii în aceste interceptări? Cum va face această verificare un singur judecător care este şi preşedintele Înaltei Curţi? Înţeleg că istoria se repetă, dar nici chiar aşa! Despre „acoperiţi” am întrebat şi noi la CSAT şi am primit ca răspuns o filă şi jumătate, din care am reţinut doar formulele de politeţe! Nu ne rămîne decît să facem toate demersurile în Justiţie pentru a primi răspunsurile pe care le aşteptam de la CSAT. Cei care se joacă cu astfel de Hotărîri ale CSAT se pot trezi în situaţia lui Ficior sau Vişinescu”!

Judecătorul Norel Popescu, membru CSM, s-a referit, de asemenea, la OUG privind interceptările: „Am senzaţia că acum, cînd OUG-ul îşi produce efectele, se încearcă închiderea discuţiei publice, astfel încît termenul provizoriu să devină permanent. Trebuie neapărat prevăzut un termen precis al „caracterului provizoriu” al Ordonanţei. De altfel cuvîntul „provizoriu” nici nu se mai regăseşte în Considerente! Ce înseamnă că perioada provizorie „nu se poate estima”? Ministrul Justiţiei a spus în Conferinţa de presă că perioada provizorie de 4 ani ar fi suficientă, dar am impresia că se doreşte ca perioada provizorie să rămînă pentru totdeauna! Oare este bine ca o singură instituţie să deţină totul, adică să efectueze urmăririle, interceptările etc? N-ar fi mai bun modelul german, în care fiecare dintre aceste activităţi este în sarcina unor instituţii diferite?

Centrului Naţional Cyberint” devine Autoritatea Naţională de Interceptarea comunicaţiilor prin Internet

După cum se vede, magistraţii sînt preocupaţi de felul în care a fost rezolvată problema scoaterii SRI din cercetarea penală, aşa cum a decis CCR. Eforturile Ministerului Justiţiei, dar şi ale Guvernului, în general, de a oferi în continuare un rol sporit ofiţerilor SRI, în detrimentul magistraţilor nu este privit cu ochi buni de către magistraţi, mai ales după ce a ieşit la iveală că acel Centru Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor (CNIC), înfiinţat prin Hotărîre CSAT încă din 2002 ca structură internă în cadrul SRI, a devenit acum Autoritatea Naţională de Interceptarea Comunicaţiilor! Magistraţii au înţeles însă că aceeaşi activitate, declarată de CCR ca neconstituţională, devine prin acest OUG o activitate legală!

Şi, pentru a întregi intenţiile Preşedinţiei şi Guvernului de a spori rolul şi puterea SRI în raport cu toate celelalte instituţii, precum şi cu cetăţenii, se anunţă deja că se pregăteşte o procedură similară şi pentru interceptarea comunicaţiilor prin Internet!

Culmea este că toate informaţiile despre acest Centrului Naţional Cyberint(CNC) se pot afla de pe site-ul Ministerul Afacerilor Externe, la secţiunea „Strategia de securitate cibernetică a României”, care poate fi consultată la adresa http://www.mae.ro/node/28367. Ce aflăm aici? „Prin Hotărârea CSAT nr. 16/2013 şi HG nr. 271/2013 a fost aprobată Strategia de Securitate Cibernetică a României, care stabileşte cadrul conceptual, organizatoric şi de acţiune necesar asigurării securităţii cibernetice”.

Aflăm aici şi care este obiectivul Strategiei: „Principalul obiectiv al Strategiei de Securitate Cibernetică a României îl reprezintă crearea unui sistem naţional integrat – Sistemul Naţional de Securitate Cibernetică (SNSC) organism care are rolul de a superviza implementarea coerentă a tuturor măsurilor de prevenire şi reacţie la atacurile cibernetice împotriva instituţiilor publice sau a companiilor private şi care reuneşte autorităţile şi instituţiile publice cu responsabilităţi şi capabilităţi în domeniu”.

Totul pare în regulă, numai că, după această „pregătire” a auditoriului, MAE trece la lucruri concrete şi introduce SRI în ecuaţia acestei Strategii, arătînd cine asigură implementarea sa:

– „Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), al cărui Regulament de Organizare şi Funcţionare a fost aprobat prin Hotărârea CSAT nr. 17/2013; COSC este format din reprezentanţi la nivel de secretar de stat din cadrul instituţiilor sistemului de securitate naţională, inclusiv ai MAE şi care realizează coordonarea unitară a SNSC. Funcţia de coordonator tehnic al COSC este asigurată de către „Serviciul Român de Informaţii” în calitate de „Autoritate naţională în domeniul securităţii cibernetice” prin intermediul „Centrului Naţional Cyberint” (CNC) care informează operativ COSC cu privire la apariţia incidentelor cibernetice care pot aduce atingere securităţii naţionale;

Grupul de Suport Tehnic (GST) – format din reprezentanţi la nivel de expert din cadrul instituţiilor sistemului de securitate naţională reprezentate în cadrul COSC”.

Ni se spune pe şleau: „În structura SRI funcţionează Centrul Naţional de Securitate Cibernetică (CNSC) care, în caz de atac cibernetic asupra securităţii cibernetice a României, este punct de contactpentru relaţionarea cu organismele similare din străinătate”.

Tot pe site-ul MAE aflăm că Legea privind Securitatea Cibernetică a României se află în dezbatere publică încă din 28 ianuarie 2016, şi este a doua variantă, după ce CCR respinsese prima propunere.

Fără să se dea vreo garanţie în privinţa respectării drepturilor omului, Strategia de Securitate Cibernetică invocă, totuşi, cîteva principii: libertate, democraţie, demnitate, egalitate, solidaritate, statul de drept, urmînd recomandările UE din documentul „Diplomaţia Cibernetică Europeană – „An outline for European Cyber Diplomacy Engagement” (adoptat cu ocazia Consiliului UE pentru Afaceri Generale din 11 februarie 2015). Angajamentul României, alături de celelalte state prevede chiar la primul punct: „aplicabilitatea drepturilor omului în cadrul spaţiului cibernetic (« Liniile Directorare ale UE privind Drepturile Omului asupra Libertăţii de Expresie online şi offline »)”!

Dar, atunci cînd este vorba despre respectarea drepturilor omului, tocmai SRI este instituţia care să le garanteze? Mai ales acum, cînd CCR tocmai a decis că interceptările judiciare efectuate de Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor (CNIC) au fost declarate neconstituţionale?

De remarcat că şi acest „Centrului Naţional Cyberint” (CNC) a fost înfiinţat cu mult timp în urmă tot prin Hotărîre a CSAT, şi tot în cadrul SRI, la fel ca şi „Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor” (CNIC), fiind, la rîndul său, declarat ca „Autoritate Naţionalăîn domeniul securităţii cibernetice”! A fost dotat cu tehnică încă din momentul Hotărîrii CSAT, astfel încît acum se pregăteşte să devină singura instituţie care asigură securitatea cibernetică, mai exact cea care va putea să supravegheze tot ce ţine de folosirea Internetului!

Marţi şi miercuri partidele sînt chemate la Cotroceni, unde Preşedintele Iohannis intenţionează să determine toate forţele politice să treacă rapid prin Parlament Legile Securităţii, între care SECURITATEA CYBERG are un rol central.

Putem spune că, practic, prin „Centrul Naţional de Interceptarea Comunicaţiilor” (CNIC) şi „Centrul Naţional Cyberint” (CNC), SRI va deţine o putere uriaşă prin care va controla atît comunicaţiile prin telefonie, cît şi pe cele prin Internet, adică absolut TOTUL! Cu un control civil formal, aşa cum au opinat şi magistraţii prezenţi la simpozionul organizat de CJR sub titlul semnificativ „Garanţii legale pentru respectarea drepturilor omului în cadrul metodelor speciale de supraveghere”. Cine ne dă aceste garanţii?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda 3
Ion Spânu 1818 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.