Decizia CCR privind interceptările are un „impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate”, consideră directorul SRI Eduard Hellvig, precizând însă, într-o declarație de presă, că Serviciul va respecta decizia Curții.
În opinia lui Hellvig, în urma decizii CCR, vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei.
„În procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile”, spune Eduard Hellvig.
Declaraţia directorului SRI cu privire la decizia Curţii Constituţionale, integral:
„Curtea Constituţională decide în numele legii. Aşa începe orice decizie a Curţii Constituţionale din România. Din acest motiv, Serviciul Român de Informaţii nu a comentat, nu comentează şi nu va comenta decizia CCR care declară articolul 142 din Codul de Procedură Penală neconstituţional.
Pentru Serviciul Român de Informaţii, principalul instrument în misiunea noastră în serviciul cetăţenilor este Legea. Din acest motiv, noi vom pune în aplicare această decizie şi orice altă hotărâre prezentă sau viitoare a Justiţiei. SRI va rămâne şi în mandatul meu o instituţie fermă în respectarea tuturor deciziilor instanţelor şi a statului de drept.
Pragmatic, evaluarea noastră este că această decizie are un impact cert asupra securităţii naţionale, având în vedere corelarea dintre prevenirea ameninţărilor la securitatea naţională şi contracararea fenomenelor infracţionale asociate. Astfel, în procesul penal, nu vor mai putea face obiectul instrumentarii cu mijloacele tehnice complexe dezvoltate de SRI infracţiuni precum cele de spionaj-trădare, terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, contraproliferare, criminalitate informatică şi, nu în ultimul rând, fapte de mare corupţie, ce reprezintă ameninţări grave la adresa securităţii naţionale. În acest sens, considerăm că vor fi afectate dosarele aflate în diferite faze ale justiţiei, în mod special cele privind infracţiuni la adresa securităţii naţionale şi în care s-a cooperat cu SRI, iar instituţia noastră a depus eforturi umane şi materiale considerabile.
Am convingerea că toate celelalte instituţii au maturitatea şi responsabilitatea de a compensa acest recul. Asigur pe această cale toţi partenerii instituţionali că vor beneficia în continuare de sprijinul necondiţionat al Serviciului nostru.
Consider că este datoria mea, în calitate de director, să mă asigur că, în perioada ce urmează, Serviciul Român de Informaţii îşi va adapta direcţiile de acţiune în raport cu provocările mediului de securitate, urmărind îndeplinirea tuturor obiectivelor de securitate cu respectarea strictă a dispoziţiilor legale existente”.
Decizia care a bulversat Sistemul
Curtea Constituțională a declarat neconstituțional pe 16 februarie un articol din Codul de procedură penală care permitea serviciilor secrete să facă interceptări în dosarele penale.
Articolul supus controlului consituțional prevede că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializaţi din cadrul poliţiei ori de alte organe specializate ale statului”.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, se preciza într-un comunicat al CCR.
În motivarea deciziei sale, publicată miercuri, Curtea menționează că SRI nu are atribuții de cercetare penală.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.