Preşedintele Argentinei, Cristina Kirchner, a anunţat luni dizolvarea SI, principalul serviciu de informaţii al țării, după ce a ridicat semne de întrebare asupra unora dintre agenţii săi în legătură cu moartea procurorului Alberto Nisman.
SI va fi înlocuit de Agenţia federală de informaţii, iar liderii noii structuri vor fi numiţi de Executiv şi Parlament, a afirmat Cristina Kirchner.
În decembrie, Kirchner a concediat trei dintre principalii lideri ai SI, suspectaţi de dezertare şi lipsă de loialitate.
Presupusele legături ale președintei Argentinei cu cazul
Procurorul Alberto Nisman, în vârstă de 51 de ani, se ocupa de zece ani de ancheta privind un atentat împotriva asociaţiei evreieşti AMIA din 1994, soldat cu 85 de morţi. La 14 ianuarie, Alberto Nisman a acuzat Guvernul că protejează Iranul de orice acuzaţie în ancheta privind atentatul împotriva AMIA, pentru a negocia contracte comerciale.
Procurorul a fost găsit mort în baia locuinţei sale în seara zilei de duminică, 18 ianuarie. Lângă cadavru a fost descoperit un pistol şi un tub de cartuş. Peste doar câteva ore Nisman ar fi urmat să vorbească în faţa Parlamentului de la Buenos Aires despre implicarea preşedintei Cristina Kirchner şi a ministrului său de Externe în muşamalizarea participării Iranului în atentatul de la Buenos Aires din 1994. Atunci a fost atacat sediul Asociaţiei israeliene Amia. 85 de persoane au murit şi 300 au fost rănite – cel mai sângeros atentat din istoria Argentinei.
Moartea procurorului i-a făcut pe mulţi argentinieni să considere ca este vorba despre un asasinat mascat.
Nisman ceruse o şedinţă specială a Parlamentului în care să prezinte dovezi privind implicarea preşedintei Kirchner şi a ministrului Hector Timmeran în muşamalizarea cazului Amia, în care suspect principal este statul iranian. Raţiunea ar fi fost o serie de avantaje privind importurile de petrol din Iran şi exportul de cereale către Republica Islamică. Nisman ar fi deţinut o serie de înregistrări ale convorbirilor telefonice ale preşedintei Kirchner, precum şi dovezi despre implicarea fostului preşedinte Carlos Menem in acest caz. O deputată cu care Nisman ţinea legătura a declarat că acesta “se simţea foarte ameninţat şi ştia că îşi asumă o responsabilitate mare”.
Procurorul Nisman a fost numit în magistratură chiar de preşedintele Nestor Kirchner, soţul răposat al Cristinei Kirchner. La fel ca mulţi alţi procurori implicat în cazul Amia, el a acuzat că în spatele atentatului se află Iranul. Procurorii au cerut de-a lungul timpului arestarea unor cetăţeni iranieni, printre care fostul preşedinte Ali Akbar Rafsanjani şi liderul Garzilor Revoluţionare, Moshen Rezaie. Iranul a negat orice implicare în atac. În 2013 s-a ajuns la crearea unei “comisii a adevărului”, împreună cu Iranul, care să investigheze acest caz, la aproape 20 de ani de la producerea atentatului. Numai că la adăpostul acestei iniţiative, preşedinta Kirchner ar fi încercat anularea a cinci mandate emise de Interpol pe numele unor suspecţi iranieni.
Ministrul de Externe Timerman a susținut însă că întreg scandalul nu este decât o manevră pusă la cale de cei care se opun politicii Cristinei Kirchner de decuplare de SUA, mai cu seamă că în 2015 vor avea loc alegeri prezidenţiale.
Într-un mesaj pe Facebook președinta Argentinei îşi exprima îndoiala cu privire la sinuciderea procurorului Nisman şi denunţa un complot al unor foşti agenţi ai serviciilor de informaţii.
„Sinuciderea (sunt convinsă de acest lucru) nu a fost o sinucidere (…) L-au utilizat cât a fost în viaţă şi apoi, când n-au mai avut nevoie de el, l-au folosit mort. Este trist şi groaznic”, a scris ea.
Moartea suspectă a procurorului a scos mii de argentineni în stradă.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.