Ce cântărește mai greu în războiul pentru putere? Scoaterea SRI-iului de la toate interceptările de până acum și relativizarea celor care conțineau dovezi și informații despre diverse acte de corupție? Sau abilitarea DNA și DIICOT de a face aceleași lucruri în viitor? Nu care cumva mult mai importante decât toate acestea este strecurarea în OUG și a dreptului SRI de a efectua cercetări penale? Surprinzător și inexplicabil, ministresa cu biografie de secretară și traducătoare la Bruxelles, doamna Raluca Prună, a anunțat ordonanța salvatoare împreună cu această mică modificare, cu o codiță cât o bombă.
”Ținând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală”, a declarat ministrul.
Din ce dezbateri și din ce negocieri a scos doamna ministru o asemenea modificare a Legii SRI? Doar nu despre așa ceva era vorba în decizia CCR. Curtea Constituțională a României a scos SRI-ul din prevederea legată de înregistrări în cauze penale, lăsându-l să se ocupe pe mai departe de culegerea de informații privind siguranța națională și antiterorismul. A mai vorbit ea cu secretara, cu unul, cu altul prin Ministerul Justiției și s-a gândit că ar fi bine ca SRI-ul să poată întocmi cercetări penale în materia prevăzută de lege. I-o fi spus tatăl ei, cunoscut traducător al serviciilor secrete, că de mulți ani SRI-ul se luptă să obțină acest drept și ar fi momentul să dea și ea o mână de ajutor? Sau cineva de la Bruxelles i-o fi zis, madam, sunt probleme mari cu imigranții, dați și voi dreptul de cercetare penală celor de la SRI, să nu vă mai încurcați în limbi străine și urmăriri? Sau doamna Prună nu era la Bruxelles o simpă traducătoare și o biată fostă secretară a Monicăi Macovei și știe mult mai multe. Sau are intuiții pe placul SRI?
Adevărul este că toată lumea a aflat cât s-a căznit SRI-ul să obțină o asemenea prevedere legală. De mulți ani acționează ca atare. Și-a instruit oamenii să redacteze rapoarte și informații care să poată fi incluse de procurori în rechizitorii. Și așa, cam de multă vreme, în perchezițiile importante, un om al SRI era în casa sau în biroul cercetat ca făcând parte din echipa de anchetă venită cu mandatul în dinți. Implicarea SRI-ului în urmărirea ”câmpului tactic” al proceselor tot o asemenea strategie ascunde.
Ei bine, cum de-a intuit Raluca Prună un asemenea ideal măreț al SRI și l-a strecurat în modificările adoptate în cadrul Ordonanței de Urgență? Firul complicat al tărășeniei este greu de deslușit. Din familie, de la SRI, de la Guvern sau de la prieteni a fost strecurată și această prevedere atât de mult visată de SRI? Sau de peste tot. Doar nu o să ne imaginăm că acest guvern are de-a face cu profesionalismul? E vorba de o strânsură de oameni disponibili pentru o operațiune, plus câțiva luați de naivi pentru completarea efectivului. Ce mai, mulți s-au fentat crezând că este vorba de un guvern mascat al PSD și PNL și când acolo mai degrabă avem de-a face cu unul mai devotat SRI. Este de crezut că noua conducere a SRI a insistat pentru includerea limitat și limitativ a cercetării penale în atribuțiile sale. Generalii Coldea și Dumbravă, creierele proiectului, nu puteau rata o asemenea ocazie. Vicepremierul Vasile Dâncu, mai nou și artizanul deschiderii muzeului Ceaușescu în Primăverii, profesor doctor honoris causa și cât pe aici academician al Academiei Române în Academia de Informații, o fi pus și el umărul.
Cred că doar nevinovatul ministru al Sănătăți și încă unul sau doi n-au pledat pentru acest drept ”revoluționar” în materie de informații. Adică SRI-ul întocmește dosar penal. Și dacă îți face o cercetare penală pentru apărarea Constituției, pentru terorism (că tocmai ai vorbit cu unul) sau pentru alte cele care țin de siguranța națională, te-ai ars. Livrează dosarul direct la judecătorii aflați la serviciu în mijlocul ”câmpului tactic”și, gata, te ia gaia și te vede Jilava pe cel puțin 10 ani!
Cercetarea penală în atribuțiile SRI este ca și cercetarea penală în atributele securității lui Ceaușescu.Vin și te umflă, pe urmă îți arată dovezile și la sfârșit, în celulă, îți explică de ce și cum. Culmea este că reflexul coabitării populației cu securitatea n-a dispărut în întregime, din moment ce la o asemenea revenire a formulei, nimeni nu se revoltă, nimeni nu urlă. Probabil că unii se bucură la gândul că vor reapărea bancurile cu securiștii (sereiști) și cu președintele Iohannis (nu cu Ceaușescu).
Adevărul este că președintele Iohannis, oricât de odihnit și de vorbit cu nevasta și oricât de pătruns de aerul locurilor sfinte s-a întors, ar fi trebuit să caște ochii, să înțeleagă și să intervină. Ar fi trebuit, dacă el ar fi izbutit să-și depășească modesta condiție de primar provincial. Și dacă nu s-ar teme de o întorsătură neplăcută în sentința cu casele. Sau dacă pledoaria lui pentru trecerea prin Parlament a legilor Big Brother s-ar fi făcut doar din profunde rațiuni patriotice, nu din altele care ne scapă și care îl ștampilează cu un mare semn de întrebare. Și despre care poamele din fruntea partidelor politice mai răsărite, participante la consultările de la Cotroceni, nu ne-au mărturisit nimic.
Să zicem că vigilența oarecum mălăiață a președintelui Iohannis a făcut ca el să nu observe că în atribuțiile SRI a apărut o noutate dubioasă. Ar fi o scuză acceptabilă! Dar dacă i s-a explicat că cercetarea penală în responsabilitatea SRI este fundamentală pentru viitorul României? Dacă președintele Klaus Iohannis a fost îmbălsămat cu pericolul reprezentat de cei din conducerea celor 64 de comitate și cu artificiile lor, cu zăltatul Csibi Barna și cu arabul care căuta simpatizanți pentru ISIS pe la Craiova și Calafat? Numai absența dreptului de a efectua cercetări penale (din care și așa se înfruptau cu vârf și îndesat) a făcut ca ei să nu pună sare pe coadă la sute și mii de teroriști. Numai lipsa cercetării penale a dus la o recoltă atât de penibilă și a făcut ca principalele trofee în materie de siguranță națională să fie Dinu Patriciu și deputatul Ion Stan (vezi filmul despre Aniversarea SRI a 25 de ani de existență).
Și pentru că decizia CCR ia dreptul de înregistrări de la SRI în toate cauzele penale, exclusiv cele care privesc siguranța națională și terorismul, nu putem să nu ne punem câteva întrebări? Ce se alege cu înregistrarea convorbirilor președintelui Traian Băsescu, mai ales a celor cu Elena Udrea? Se șterg, pot fi folosite de la caz la caz, se fac ore de comedie la teatru sau rămân secretizate pentru capitoluol de penibil al istoriei contemporane?
Pe mine nu mă convinge nimeni că înregistrările convorbirilor Elenei Udrea în cazul ALRO nu există, din moment ce o parte a stenogramelor s-a difuzat la TV. După cum, la câte 38.000 și 42.000 de înregistrări s-au făcut de SRI în 2013 ș i 2014, nu cred că în cele efectuate mai înainte nu au fost și înregistrări elocvente cu Stelian Gheorghe și cu Elena Udrea, cu Sorin Blejnar și cu Valentin Visoiu, cu Horia Simu Schiopu, Adrian Andrici, Gabriel Gheorghe ș.a.m.d? S-au dus 4,5 miliarde de euro din ANRP și SRI-ul n-a aflat nimic din nici o convorbire, din nici o discuție șoptită? Nu care cumva explicația este cu totul alta? Furtul a 4,5 miliarde de euro din ANRP a fost posibil și cu participarea celor care supravegheau și ascultau de dimineața până noaptea, adică a oamenilor din servicii? Au aflat, au urmărit și au exploatat și ei uriașa fraudă. Și au primit și ei cotă parte și au dat cu fond de ten peste scandalul cu miros de dinamită. Cel puțin pentru o vreme!
Mare performanță de secretară și traducătoare. Vom avea un centru național de interceptări la care se branșează toată lumea, iar hărăbaia electronică rămâne sub controlul SRI. Ce să spun, mare libertate, mare democrație! Nu este decât o încropeală penibilă de mecanism de securitate sub care se ascunde tot gândirea din anii comunismului, tot băieții cu plasa lor de interese, tot gândirea limitată, care îi domină și pe politicieni.
O adunătură de experți în varză și fasole joacă rolul de profesioniști la cârma României. Iar în spatele lor, la pupitrul de comandă, aceiași ofițeri. Ba nu, alții, mai tineri, mai inculți, mai agresivi și mult mai nesătui!
”Acest lucru este legat de mandatele de siguranţă naţională care privesc exclusiv infracţiunile grave şi foarte grave din Titlul 10 din Codul penal la care se adaugă şi terorismul şi ţinând seama de o agendă europeană care ne face să fim mai vigilenţi decât acum cinci ani să asigurăm continuitate în ceea ce se face în aceste mandate de siguranţă naţională. Şi în acest sens, într-un mod limitat şi limitativ prevăzut de lege este adevărat că SRI poate să facă acte de cercetare penală fiind în acest sens un organ de cercetare penală specială în limitele definite de actualul Cod de procedură penală. Aici nu am inovat, numai am clarificat şi am făcut-o ca să nu punem în pericol mandatele de siguranţă naţională şi până la urmă, siguranţa cetăţeanului„.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.