Opera Naţională Bucureşti continuă transformarea într-o instituţie de cultură a secolului al XXI-lea. Iubitorii genului sunt invitaţi într-o clădire renovată, cu o sală de spectacole cu acustică îmbunătăţită, care va permite reprezentaţii artistice de o calitate superioară.
Şase premiere, invitaţi de marcă, evenimente speciale, spaţii reamenajate – totul pentru ca spectatorii să revină cu plăcere într-o instituţie de spectacol care le este dedicată în întregime.
Stagiunea se deschide cu o nouă premieră a operei La Traviata de Giuseppe Verdi, într-o montare originală semnată de apreciatul regizor britanic de operă Paul Curran.
Stagiunea 2014-2015 a Operei Naţionale Bucureşti aduce în prim-plan artişti importanţi, recunoscuţi pentru spectacolele de operă sau balet realizate pe scene renumite din întreaga lume. Recitalurile tematice, Concertul de Anul Nou, Gala Internaţională de Balet, Concursul Internaţional de Canto Le Grand Prix de l’Opéra – ediţia a III-a, Promenada Operei – ediţia a IX-a completează paleta de evenimente care se vor desfăşura în noua stagiune.
Premiera La Traviata, de Giuseppe Verdi, în regia lui Paul Curran, este spectacolul care va deschide stagiunea 2014-2015 în data de 30 octombrie. Renumit pentru montările sale spectaculoase, în teatre de operă din întreaga lume, între care Teatro La Fenice din Veneţia şi Metropolitan Opera din New York, Paul Curran îmbină adesea clasicul cu noile tendinţe în regia de operă, astfel încât, cu aportul scenografului Gary McCann şi al dirijorului Alexander Prior, spectacolul de la Bucureşti se anunţă a fi o interpretare inedită şi captivantă a acestei capodopere verdiene.
Regizorul Paul Curran declară despre opera care, după mai mult de 160 de ani de la premiera sa absolută, continuă să fie cea mai jucată din lume: ”Cred că Verdi a compus o operă foarte modernă. El a compus o operă bazată pe o poveste extrem de populară, dar, în egală măsură, periculoasă. Iar drama este una pe care noi toţi o putem înţelege, cea a unei femei dezonorate. Acest lucru o face cu atât mai interesantă pentru mine, căci fiecare dintre noi poate găsi înăuntrul său ceva ce rezonează cu această parte a poveştii din La Traviata”.
În rolul Violettei-Valery evolueză Aurelia Florian, în cel al lui Alfredo Germont, tenorul Ioan Hotea, iar baritonul Ionuţ Pascu îl întrupează pe Giorgio Germont.
Seria premierelor prezentate iubitorilor artei lirice va continua cu alte cinci spectacole deosebite ce reunesc nume mari ale scenei mondiale. Primul dintre ele, după La Traviata, este La fille mal gardée, de Ferdinand Hérold şi John Lanchbery, în coregrafia renumitului Sir Frederick Ashton (13 decembrie 2014); la începutul anului viitor urmează Falstaff, de Giuseppe Verdi, în viziunea regizorală a lui Graham Vick, reputat regizor englez care deţine în prezent directoratul artistic al Operei din Birmingham (19 februarie 2015). Urmează apoi Triptic de balet (25 aprilie 2015): Classical Symphony de Serghei Prokofiev, în coregrafia lui Yuri Possokhov, Petite Mort de Wolfgang Amadeus Mozart, în coregrafia lui Jiří Kylián, şi Marguerite and Armand, de Franz Liszt, în coregrafia lui Sir Frederick Ashton.
Manon Lescaut, de Giacomo Puccini, în regia lui Jonathan Kent (23 mai 2015), şi baletul Giselle, de Adolphe Adam, în coregrafia lui Ethan Stiefel şi Johan Kobborg (6 iunie 2015).
Opera, o experienţă completă
Deschiderea stagiunii 2014-2015 marchează, totodată, un moment important în istoria instituţiei, şi anume redarea frumuseţii arhitecturale şi cromatice a clădirii Operei Naţionale Bucureşti, precum şi îmbunătăţirea acusticii sălii de spectacole.
„Sintagma «Trăind în Operă» reprezintă firul conducător al stagiunii ce va începe pe data de 30 octombrie. Este sensul pe care am vrut să îl imprimăm succesiunii de spectacole, concerte, evenimente speciale şi acţiuni conexe care o compun, pentru că ne-am dorit să oferim publicului nu doar un repertoriu îmbogăţit, ci şi ocazia de a păşi într-o Operă care se deschide şi i se dedică în întregime. Am avut şansa istorică de a reda frumuseţea spaţiilor ce compun astăzi Opera Naţională Bucureşti şi ne dorim ca publicul nostru să beneficieze de o experienţă completă într-o Operă adaptată cerinţelor secolului al XXI-lea”, a declarat Răzvan Ioan Dincă, directorul general al Operei Naţionale Bucureşti.
Astfel, s-a încheiat un proces de restituire, de repunere în operă a unei gândiri arhitecturale şi estetice prevăzute în proiectul de arhitectură iniţial. Acest proces se referă la revenirea la stilul originar şi la o punere în valoare a componentelor artistice ce alcătuiesc clădirea în ansamblul ei.
O limitare importantă în buna desfăşurare a activităţii şi în dezvoltarea repertoriului artistic al Operei Naţionale Bucureşti a constituit-o, ani la rând, acustica sălii de spectacole. De la activitatea ansamblurilor mari (cor, orchestră) la posibilitatea de a invita artişti de renume, acustica sălii a reprezentat un impediment pentru o foarte bună desfăşurare a reprezentaţiilor din punctul de vedere al calităţii actului artistic. Studiul acustic comandat de instituţie a oferit soluţii în vederea corectării deficienţelor şi a presupus o serie de intervenţii atât la fosă, cât şi în spaţiul sălii de spectacole (reproiectare, schimbarea soluţiilor de finisaj şi altele).
Proiecte şi facilităţi
Pe parcursul stagiunii 2014-2015, Opera Naţională Bucureşti va concretiza şi două proiecte editoriale ample, respectiv Editura Operei şi revista lunară Opera, şi va continua să ofere publicului o serie de spaţii şi facilităţi menite să transforme mersul la Operă într-o experienţă completă. Librăria şi Muzeul Operei, aflate acum în plin proces de modernizare, cafenelele sau Studioul pentru copii, în cadrul căruia se organizează, printre altele, ateliere tematice pentru cei mici în timpul spectacolelor, sunt doar câteva dintre acestea.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.