×
×
Bucureşti
Braşov
Cluj
Constanţa
Craiova
Iaşi
Ploieşti
Timişoara
Bucureşti
Senin
8°C
Senin
17°C / 5°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 40%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 01 iulie
Senin20°C / 6°C, Senin
Sâmbătă, 02 iulie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Duminică, 03 iulie 2016
Parţial înnorat21°C / 8°C, Parţial înnorat
Luni, 04 iulie 2016
Braşov
Senin
3°C
Senin
15°C / -1°C
Vânt 0km/ora
Umiditate 59%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 01 iulie
Senin18°C / 1°C, Senin
Sâmbătă, 02 iulie 2016
Parţial înnorat19°C / 2°C, Parţial înnorat
Duminică, 03 iulie 2016
Posibil ploaie18°C / 6°C, Posibil ploaie
Luni, 04 iulie 2016
Cluj
Senin
5°C
Senin
19°C / 1°C
Vânt 6km/ora
Umiditate 50%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 01 iulie
Senin21°C / 5°C, Senin
Sâmbătă, 02 iulie 2016
Lapoviţă18°C / 6°C, Lapoviţă
Duminică, 03 iulie 2016
Posibil ploaie17°C / 5°C, Posibil ploaie
Luni, 04 iulie 2016
Constanţa
Senin
8°C
Senin
14°C / 6°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 51%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 01 iulie
Senin17°C / 6°C, Senin
Sâmbătă, 02 iulie 2016
Senin18°C / 8°C, Senin
Duminică, 03 iulie 2016
Senin18°C / 10°C, Senin
Luni, 04 iulie 2016
Craiova
Senin
9°C
Senin
16°C / 2°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 45%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 01 iulie
Senin19°C / 4°C, Senin
Sâmbătă, 02 iulie 2016
Parţial înnorat21°C / 6°C, Parţial înnorat
Duminică, 03 iulie 2016
Senin21°C / 8°C, Senin
Luni, 04 iulie 2016
Iaşi
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 11km/ora
Umiditate 48%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 01 iulie
Senin19°C / 6°C, Senin
Sâmbătă, 02 iulie 2016
Parţial înnorat20°C / 9°C, Parţial înnorat
Duminică, 03 iulie 2016
Parţial înnorat18°C / 7°C, Parţial înnorat
Luni, 04 iulie 2016
Ploieşti
Senin
7°C
Senin
17°C / 1°C
Vânt 4km/ora
Umiditate 52%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:00
Vineri, 01 iulie
Senin20°C / 3°C, Senin
Sâmbătă, 02 iulie 2016
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Duminică, 03 iulie 2016
Posibil ploaie20°C / 6°C, Posibil ploaie
Luni, 04 iulie 2016
Timişoara
Senin
8°C
Senin
18°C / 3°C
Vânt 9km/ora
Umiditate 61%
Precipitaţii 2%
Notat la 09:30
Vineri, 01 iulie
Parţial înnorat21°C / 7°C, Parţial înnorat
Sâmbătă, 02 iulie 2016
Lapoviţă19°C / 6°C, Lapoviţă
Duminică, 03 iulie 2016
Posibil ploaie19°C / 8°C, Posibil ploaie
Luni, 04 iulie 2016
YoutubeYoutube
TwitterTwitter
facebookFacebook
ContactContact
Noi
Citite
Recomandate
Ultima oră
Actualizat acum 6 ore
24 Ore
7 Zile
30 Zile
24 Ore
7 Zile
30 Zile
Data
Vineri, 01 iulie 2016, 05:33
EUR (€)
-0.0010 ↘
4.5210 RON
USD ($)
-0.0247 ↘
4.0624 RON
• • •
Stalin şi Transilvania
Dumitru Constantin
Dumitru Constantin

Acum, când Budapesta a făcut noi paşi provocatori în escaladarea unui aşa-zis conflict cu România din cauza Transilvaniei - temă înscrisă pe agenda autorităţilor din această ţară sau a capilor emigraţiei ungare imediat după încheierea Tratatului de la Trianon şi reactivată mai abitir după Tratatul de pace de la Paris, ce definea destinul lumii după cel de Al Doilea Război Mondial -, socot că este bine-venit să amintim, între altele, unul dintre momentele memorabile ce au marcat această dispută artificială. Mai presus de orice, este interesant de aflat ce au declarat şi cum au gândit protagoniştii acestor evenimente, printre ei aflându-se şi fostul lider bolşevic de la Moscova, I.V. Stalin, care, încă din toamna lui 1944, când războiul încă nu se încheiase, era asaltat de lideri ai comuniştilor unguri, precum Matyas Rakosi, ce trăise o bună bucată de timp la Moscova şi care acum se prevala de trecutul lui recent spre a-l sensibiliza pe generalissim în delicata problemă a Ardealului de Nord, cedat de România Ungariei horthyste în urma ruşinosului Diktat de la Viena, şi chiar a întregii Transilvanii.

„Dej, eu (Stalin-n.n.) nu pretind că stăpânesc istoria României şi mai ales a Transilvaniei, mai bine decât tine. Am înţeles ce doriţi. Cunoaşteţi că nu de mult a fost la mine Rakozi (Rakosi), susţinând că nu numai Ardealul de Nord, ci şi întreaga Transilvanie se cuvine de drept să fie redată Ungariei. I-am răspuns că dacă mai insistă asupra acestei chestiuni, îl voi alunga fără menajamente (...). DEJ, TRANSILVANIA VA FI PE VECI A ROMÂNIEI (subl. ns.). Comuniştii unguri şi poporul ungar n-au fost în stare să facă ce au făcut comuniştii români şi poporul român. Voi aţi întors armele împotriva Germaniei, voi aveţi un 23 August! Ne-aţi ajutat să reducem cu şase luni războiul şi să salvăm peste două milioane de soldaţi ai Armatei Roşii ( ...) Mergeţi acasă şi spuneţi-le comuniştilor români, forţelor democratice ale României, că noi nu ne vom schimba poziţia faţă de Transilvania, că toate obstacolele ce vor apărea din partea Occidentului şi a acoliţilor lui Rakozi (Rakosi) vor fi învinse şi dreptatea României va triumfa”, spunea Stalin, la sfârşitul lunii decembrie 1944, cu ocazia primirii delegaţiei conduse de Gh. Gheorghiu-Dej. Aceste vorbe şi le aminteşte unul dintre membrii marcanţi ai delegaţiei, Gh. Apostol, într-un volum de memorialistică publicat în 1998. Acelaşi Gh. Apostol a revenit asupra problemei într-un interviu acordat excelentului publicist craiovean Ion Jianu, publicat în 2008. El preciza că acea delegaţie, ce-o includea şi pe protejata Moscovei, Ana Pauker, avea în vedere două mari probleme: „statutul Ardealului de Nord şi colaborarea fostului PCR cu partidele istorice (PNŢ şi PNL)”. Gh. Apostol arăta că delegaţia română pregătise minuţios o expunere de circa 20-25 de minute în ce priveşte problema Transilvaniei, dar, după ce Gheorghiu-Dej a vorbit cam 10 minute, Stalin l-a întrerupt, expunându-şi punctul de vedere foarte tranşant. În acelaşi sens, la şedinţa Biroului Politic al CC al PMR din 29 noiembrie 1961, Gheorghiu-Dej s-a referit la întâlnirea pe care o delegaţie a Guvernului român a avut-o cu Stalin, în septembrie 1945. Potrivit stenogramei şedinţei respective, publicată recent într-un volum incendiar, Gheorghiu-Dej a declarat: „Atunci, Stalin, la un moment dat a pus chestiunea cu Transilvania, (şi) a spus: TRANSILVANIA VECINO NA RUMÎNIE” ( „este pe veci a României”) - subl. ns.

Sunt detalii deosebit de importante pentru ecuaţia politică europeană şi mondială de la acea oră, întrucât trebuie ţinut seama de mai multe elemente. Mai întâi, războiul încă nu se terminase, statutul final al Ungariei încă nu fusese definit oficial. Să reamintim, în context, un lucru deosebit de grav: de la 16 octombrie 1944, la Budapesta era la guvernare Ferenc Szalasi, şef al partidului fascist al „Crucilor cu Săgeţi”, lider al unei formaţiuni politice extremiste care mersese până acolo încât îi propusese lui Hermann Göring, mâna dreaptă a lui Hitler, titlul de rege al Ungariei (sic!), dorind să obţină astfel susţinerea armată pe care Fuhrerul o promisese aliaţilor ce luptau împotriva URSS. Exact în acest context politico-militar elocvent, comuniştii unguri declanşaseră o ofensivă în toate azimuturile prin care vizau păstrarea Ardealului de Nord şi chiar alipirea întregii Transilvanii. Odată ajuns la Moscova şi aflat faţă în faţă cu Stalin, comunistul ungur Matyas Rakosi nu se sinchisea de prezenţa lui Szalasi în fruntea ţării sale. Dar, cum se vede, generalissimul, care era la curent cu dosarele fierbinţi şi cu istoria lor, îşi stabilise puncte de vedere clare, pe care le argumenta pertinent. Din această perspectivă, exemplele punctuale date de el privind actul de la 23 August, scurtarea războiului cu şase luni, întoarcerea armelor de către România şi cruţarea vieţii a două milioane de militari ai Armatei Roşii sunt imbatabile.

Nu exclud să apară azi voci care să ignore realităţile vremii de atunci şi care să-i acuze violent pe respectivii lideri comunişti români că nu au discutat cu Stalin problema Basarabiei. Cu cine să discute? Cu un Stalin ce se contura ca mare învingător în conflagraţia mondială? Cu un Stalin care, la Yalta, tranşase harta politică a lumii, stabilind zonele de influenţă împreună cu Churchill şi Roosevelt, iar nimeni nu îndrăznea să crâcnească în faţa lui? Nu exclud nici apariţia altor voci care, văzând totul numai în alb sau negru, să-mi reproşeze că-l invoc tocmai pe Stalin într-un atare caz. Într-un moment în care, mai nou, este pus la îndoială ceea ce au decis Tratatul de pace de la Paris şi Actul final de la Helsinki din 1975, atare reacţii adverse revizioniste nu mai surprind. Lor trebuie să li se răspundă cu poziţii bine articulate, realiste, lucide şi argumentate, dar şi prin fermitate, întrucât, cum se ştie, când toate acestea au la bază principii, legi şi reglementări interne şi internaţionale clare, revanşismul nu capătă relevanţă externă. Este ceea ce, în sfârşit, face azi Guvernul Ponta în faţa sfidărilor făţişe, ce reactualizează revizionismul, ale unor lideri ai comunităţii maghiare din Covasna şi Harghita, sprijiniţi ostentativ de politicieni din Budapesta. Nu cred că s-ar fi ajuns aici fără condamnabilul colaboraţionism de care a dat dovadă tripleta Băsescu-Boc-Ungureanu, când, cum avea să susţină în vară un foarte informat site străin, „România este condusă de la Budapesta”, iar premierul ungar Viktor Orban devenise personajul politic cheie al Cotroceniului şi politicii de pe malurile dâmboviţene!

Dumitru ConstantinPublicat Joi, 07 februarie 2013
4787
 | 74
 | 1
+Adaugă
Comentarii
2000
Trimite
@virgil; @kiki
+1
Actul de la 23 august e act de MARE TRADARE. Maresalul obtinuse, deja, de la Stalin anularea diktatului de la Viena. O recunoaste Michelu in Proclamatia către ţară: “România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii…Naţiunile ne-au garantat independenţa ţării şi neamestecul în treburile noastre interne. Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena, prin care Transilvania ne-a fost răpită.” (Sunt exact condiţiile oferite lui Antonescu.) De asemenea o recunoaşte Maniu: “Am văzut eu, dl. Buzeşti are textul, şi vă puteţi închipui în ce situaţie ajungem noi, guvernul acesta, regimul acesta şi, în special, noi care am lucrat efectiv la pregătirea acestui armistiţiu, când ni se va pune în faţă, mâine-poimâine, faptul că lui Antonescu i s-a promis de către dl. Molotov o zonă neutră pe care noi nu o avem. “ “Deci, trebuie să constatăm, numaidecât, că noi între condiţiile pe care le avem prin armistiţiu, era şi punctul precis stabilit, că tot ce s-a discutat va fi respectat în armistiţiul pe care noi îl vom încheia. Domnul ministru Buzeşti citeşte textul telegramei conţinând acest punct de vedere, privitor la recunoaşterea zonei libere." (Extras din conţinutul stenogramei şedinţei Consiliului de Miniştri, din 15-16 septembrie 1944) Molotov către Pătrăşcanu: “Antonescu reprezenta poporul. Voi reprezentaţi pe NIMENI:” Domnul academician Dinu C. Giurescu afirmă că reuşita actului de la 23 august se datoreaza măsurilor luate de Mareşal. Aşa ca michelu ramâne TRĂDĂTOR.
Publicat Sâmbătă, 01 iunie 2013
+Răspunde
Racoszi
+7
Nu trebuie sa ne mire nimic. De cand a navalit pe meleagurile noastre romanesti, hoardele maghiare au urmarit permanent sa extermine poporul roman si sa-i ia teritoriul. Astazi, ca si in trecut, Romania este sabotata pe toate caile si este provocata. Cel mai grav este faptul ca la nivelul cel mai inalt al conducerii tarii maghiarii au reusit sa recruteze in folosul lor personaje importante care tradeaza poporul roman care i-a ales. Cum sa-ti explici decorarea cu cea mai inalta distinctie romaneasca a lui Tokes care in parlamentul european ponegreste permanent poporul roman si se stie ca est agent al seviciilor secrete maghiare. Asta-i Romania. Nu are capacitatea sa se debaraseze de tradatori.
Publicat Vineri, 08 februarie 2013
+Răspunde
Picatura chinezeasca
+5
Acu' cativa ani, parea departe visul lor. Dar parca-parca...
Publicat Vineri, 08 februarie 2013
+Răspunde
cine ignora?
+6
rusia, fostul spatiu CAER si china se ignora pe sine.
Publicat Vineri, 08 februarie 2013
+Răspunde
amicu
+8
Domnule autor, Transilvania e de drept a Romaniei fiindca e locuita majoritar de romani, fiindca s-a ridicat si pe munca de sute de ani a romanilor, fiindca argumentele sint de partea noastra nu fiindca asa a zis marele "democrat" Stalin.
Publicat Vineri, 08 februarie 2013
+Răspunde
@Moftangiul boz.gor
+8
pune-ti mofta-n cui. E lung drumul pana departe, iar voi n-aveti cele trebuincioase.
Publicat Vineri, 08 februarie 2013
+Răspunde
Nici in '44
+5
si nici astazi nu se poate pune problema Basarabiei, asta o fac doar dusmanii Romaniei, cu scopul de a-i irita pe rusi. Inscrisurile pe ziduri cu "Basarabia e Romania" nu sunt ale romanilor, ci ale dusmanilor lor. E greu de ghicit ce paralele se vor face cu Transilvania?
Publicat Vineri, 08 februarie 2013
+Răspunde
Va dati seama
+6
ca daca se raspundea la telegrama lui Stalin catre regele Mihai, prin care se spunea ca "...viteaza Arnmata romana, sub conducerea Maresalului Antonescu sa se alature Armatei Rosii...". s-ar fi scutit nu numai sase luni de razboi, dar si cum ar fi aratat Romania printre invingatori si nu printre invinsi?
Publicat Vineri, 08 februarie 2013
+Răspunde
Un oarecare
+16
In ceea ce-i priveste pe unguri un lucru este cert: daca in univers n-ar exista decat ei si Dumnezeu, precis ar avea ceva sa de revendicat si de la EL. Oricat si orice le-ai da, ei tot nemultumiti vor fi pentru ca vor vrea si mai mult. Strategia lor este "adaposteste-ma o noapte, ca dupa ai te dau eu afara din casa". Cei care se ocupa de aceste probleme se vede ca nu pea au studiat cu atentie comportamentul si obiceiurile poporului vecin si "prieten". Astora, doar daca le dai peste gingii ii mai potolesti. Nu va mai izmeniti atata, mai fratilor. Plesnitii nitel si o sa vedeti cum o lasa mai moale. Iar in ce priveste Euroapa si organismele ei. Oare n-a bagat nimeni de seama ca aia, prin traditie, respecta demnitatea. O chestie pe care actualii reprezentatnti ai Romaniei n-o mai au. Daca vom merge acolo numai cu capul plecat, cu spinarea cocarjata si cu ton de milogi, atitudinea distanta si scarbita se va accentua. De ce credeti oare ca in Parlamentul Europei sunt respectati polonezii si ungurii? Pentru ca atunci cand e vorba de problemele si interesele lor au spinarea dreapta, privirea netematoare si vocea apasata. Lucruri care la noi lipsesc. Va aduceti aminte de recenta izbucnire a liderului liberal european (englez) catre Baroso: "Da' cine naiba va credeti?" A miorlait careva ceva in legatura cu asta? Ioc. Dar daca te duci acolo pus pe "diplomatlacuri", adica taras, desigur ca-ti vor trage una peste bot. Si o fac de atat timp. Iar ai nostri nu prea se prind.
Publicat Vineri, 08 februarie 2013
+Răspunde
CONCLUZII
+16
(1)- Regele Mihai a procedat foarte intelept. (2)- Avem nevoie din nou de relatii bune cu Rusia. (3)- Trebuie sa folosim afinitatile actuale cu Anglia prin casa regala. (4)- Lupta revizionista pentru Transilvania a inceput si se va incrancena.
Publicat Vineri, 08 februarie 2013
+Răspunde
Centrul Atenţiei
alarm off
Brexit
35 articole/ Actualizat Marţi, 28 iunie 2016
Ioan Vieru

Ieşirea Angliei din UE înseamnă reducerea spaţiului comunitar şi a actualului mod de funcţionare a acestuia, până la o posibilă destrămare cu mari consecinţe.

Ioan VieruPublicat acum 8 ore şi 30 minute

"