Peroanele fizice care nu vor mai putea plăti ratele bancare îşi vor putea declara insolvenţa şi vor mai putea plăti din crediul pe care l-au luat cel puţin 40%. Restul pierderilor, estimate la aproape 3,5 miliarde de lei, vor fi asumate de bănci. Acestea sunt prevederile din legea falimentului personal, adoptată de Camera Deputaţilor. Acest act normativ le dă un răgaz timp de cinci ani celor care nu îşi pot plăti ratele. Se califică pentru insolvenţă orice persoană care are cel puţin două restanţe mai mari de 30 de zile şi care poate dovedi că este incapabilă să le plătească.
Iniţiatorul proiectului de lege, Ana Birchall, spune că prin acest act normativ se oferă „un ajutor real românilor de bună-credinţă, care sunt sufocaţi de datorii”, şi că are la bază analiza legislaţiei şi a practicii judiciare din 12 state. Principalul avantaj al legii este acela că de la momentul deschiderii procedurii insolvenţei se suspendă orice procedură de executare silită şi nicio altă procedură de executare silită nu mai poate fi începută. Conform Anei Birchall, va fi constituită o comisie de insolvenţă, cel mai probabil alcătuită din reprezentanţi ai ANPC, BNR etc., care va monitoriza modul de rambursare a datoriilor. Dacă cineva nu va fi de acord cu procedura stabilită în cadrul acestei comisii, atunci se poate face contestaţie şi se merge în instanţă. Se degrevează în felul acesta instanţele de o serie de dosare, iar debitorul, care va putea propune modul de rambursare a datoriilor, pentru că are
acest drept, nu va mai fi nevoit să aştepte o lungă perioadă de timp ca să ia instanţa o decizie.
Fostul şef al ANAF Sebastian Bodu contestă această lege. „Cine nu mai poate rambursa ratele se va putea declara falit. Va plăti un comision unui fericit practician în insolvenţă (lichidator), îşi va face un plan de «redresare» şi va trăi liniştit în casa cumpărată cu banii băncii (adică ai deponenţilor), plătind doar în măsura posibilităţilor. Nu-i aşa că e bine să trăieşti în România?”, a spus acesta. Avocatul Adrian Cuculiş, care reprezintă în instanţă mulţi clienţi exectutaţi sau cu probleme în relaţia cu băncile, explică legea: „Avem tabăra împrumutaţilor, care încă mai rezistă, şi aşteaptă să vino o minune fie din partea băncilor – şi aici evident că nu o vină niciun fel de rezultat – şi avem tabără celor executaţi silit, care îşi doresc intrarea în vigoare a falimentului personal. Acei împrumutaţi, cu această lege a falimentului, vor scăpa de datorii de care altfel nu ar fi scăpat niciodată în această viaţă – ar fi plătit atât ei, cât şi moştenitorii lor”, a spus acesta
România era singura ţară din Uniunea Europeană fără o asemenea prevedere, cerută între timp şi de Comisia Europeană, dar respinsă de FMI.
Oficialii Asociaţiei Române a Băncilor cred că o astfel de lege îi face pe clienţii bun-platnici să înceteze rambursarea creditelor, în aşteptarea reducerii sarcinii fiscale.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.