Statul nu îşi plăteşte datoriile, dar cere bani de la şomeri

În anul 2016, persoanele care nu au realizat sau nu au declarat venituri în ultimele şase luni vor plăti contribuţia la sistemul de sănătate echivalentă cu 5,5% din salariul minim pe economie. Finanţele explică această măsură prin faptul că sistemul de sănătate din România este subfinanţat şi de aceea este nevoie ca plata contribuţiei să fie realizată de toţi benficiarii. Conform secretarului de stat în Ministerul Finanţelor Gabriel Biriş, în ţară există în jur de 3 milioane de „fantome fiscale”, adică persoane care nu îşi declară venituri. Despre aceştia, Biriş a făcut o declaraţie pentru site-ul republica.ro, taxată ulterior în special de mediul online: “Cum poți să zici <> timp de șase luni? Ce ai făcut? Ai vânat, ai săpat după rădăcini? Cum ai putut să trăiești șase luni fără să câștigi nimic? Nu cumva vorbim nu de faptul că nu ai câștigat, ci de faptul că nu ai declarat?”.

Analistul economic Florin Cîţu a mers cu critica şi mai departe. Acesta a taxat clişeul guvernanţilor, indiferent care sunt ei, cum că nu sunt bani la sănătate şi că e nevoie de mai multe fonduri, şi a arătat cu degetul către companiile de stat, adevăraţii datornici ai bugetelor de stat. Acesta dă de înţeles că sistemul de sănătate ar avea mult mai mulţi bani dacă statul, prin companiile sale, şi-ar plăti obligaţiile la timp. El aduce drept argument un raport al Consiliului Fiscal care arată adevarata dimensiune a arieratelor companiilor de stat. „În plus, cea mai mare parte a arieratelor companiilor de stat sunt către bugetul general consolidat (42% din total arierate), și în special către bugetul de asigurări sociale, spre deosebire de companiile private care au arierate în cea mai mare parte către
furnizori (50% din total arierate). Totalul datoriilor restante ale companiilor de stat către bugetul general consolidat însumau 10,17 mld. lei (1,5% din PIB) în decembrie 2014, din care 5,7 mld. lei erau către bugetele de asigurări sociale (0,8% din PIB).În general, întreprinderile de stat nu îşi plătesc la timp datoriile către bugetul general consolidat (în special faţă de bugetele de asigurări sociale) şi
faţă de alte companii de stat.”

Secretarul de stat Biriş a ţinut să revină după apariţia criticilor şi să dea o nouă interpretare celor spune. “Sunt consternat de interpretarea dată răspunsurilor mele şi îmi cer scuze tuturor celor care s-au simţit ofensaţi de cele spuse de mine. Simt nevoia să fac câteva precizări: prevederea respectivă de la art. 180 nu a fost introdusă de acest guvern (nu, nu o să vorbesc de greaua moştenire, ci de ce avem de făcut pentru a ajunge odată la o normalitate); Prevederea respectivă nu se referă la şomeri şi nici la cei care primesc ajutoare sociale, ci doar la persoanele care nu au realizat venituri timp de 6 luni. Să nu uităm, vorbim de plata contribuţiei de 5,5% la sănătate, plata în schimbul căreia adultul primeşte servicii medicale dacă are nevoie, servicii care altfel ar costă mult mai mult decât cei aprox. 40 de lei pe luna ce ar trebui plătiţi. Nu este vorba de un impozit aici, chiar dacă contribuţia această este în codul fiscal”, a spus Biriş.

De asemenea, Ministerul Finanţelor a făcut câteva precizări: “Declarațiile secretarului de stat din Ministerul Finanțelor Publice, Gabriel Biriș, au avut rolul de informare și nicidecum o notă de ironie la adresa șomerilor sau a persoanelor care beneficiază de ajutoare sociale, cazul acestora fiind reglementat într-un capitol special din Codul Fiscal. Subfinanțarea sistemului de sănătate este o problemă care îi afectează pe toți românii, de aceea este nevoie ca plata contribuției să fie realizată de toți beneficiarii”.

Conform Consiliului Fiscal, pierderile și arieratele în sectorul companiilor de stat reprezintă un risc la adresa sustenabilității fiscal-bugetare, în condițiile în care contribuția acestor societăţi la cifra de afaceri totală din economie este de doar 4%, restanțele firmelor de stat reprezintă 20,7% din totalul arieratelor.

„Un risc potențial pe termen mediu la adresa sustenabilității fiscal-bugetare este reprezentat de acumularea de pierderi și de arierate în sectorul întreprinderilor și companiilor în care statul este acționar majoritar, deoarece, în cazul în care acestea nu vor reuși să își eficientizeze activitatea, Guvernul va fi obligat în final să intervină cu resurse publice, ceea ce poate conduce la o deteriorare a
situației finanțelor publice, respectiv prin creșterea deficitului bugetar. Conform MFP, arieratele companiilor de stat reprezintă plăți întârziate către bănci, bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, furnizori și alți creditori cu mai mult de 30 zile față de termenele contractuale sau legale ce generează obligații de plată”, se arată în raport.

Consiliul Fiscal susţine că ritmul de diminuare a arieratelor companiilor de stat a fost unul lent din 2000 şi până azi, iar țintele asumate au fost ratate de mai multe ori. În 2014, cele 1.155 de companii cu capital majoritar de stat care au trimis situații financiare la MFP aveau o cifră de afaceri agregată de circa 44,5 miliarde lei.

În prima jumătate a anului trecut, cele mai mari companii de stat cu datorii către bugetul general consolidat (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor de sănătate şi bugetul de şomaj) erau ELCEN Bucureşti, cu aproape 900 milioane de lei (în condiţiile în care oficialii Electrocentrale Bucureşti – companie care aparţine de Ministerul Economiei – susţin că au de încasat
datorii de peste trei miliarde de lei de la RADET, care aparţine Primăriei Municipiului Bucureşti), Complexul Energetic Hunedoara, cu aproape 400 de milioane de lei, RATB cu peste 220 de milioane de lei şi Poşta Română, cu aproape 220 de milioane de lei.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.