Sunt ministere care țin de sănătatea țării: Sănătatea, Mediul, Pădurile, Apele. Sunt ministere care țin de bunăstarea unei vieți civilizate: Transporturi, Energie, Agricultură, Comerț.
Sunt ministere care țin de educația națională: Învățământ, Cercetare, Cultură.
Sunt ministere care țin de siguranța națională: Interne, Apărare Națională.
Unul singur dintre ministere este cheia cheilor pentru statul de drept: Justiția.
Ce s-a întâmplat la noi? În 2005, acestui minister politic i s-a dat, prin lege, dreptul de a face propuneri pentru șefii Parchetelor. Mai apoi, factorul politic suprem, președintele țării, a permis seriviciilor secrete să preia controlul asupra șefilor de Parchete și, în felul acesta, statul de drept a ajuns să fie o secțiune de lucru a SRI. Ce trebuia să fie? O rezultantă constituțională a separației celor trei puteri în stat și, de asemenea, a controlului lor reciproc, strict reglementat prin legi. Ce a devenit? Parlamentului, una dintre cele trei puteri, i s-a luat dreptul de a controla sistemul puterii judecătorești, intrată deja sub mantaua ilegitimă a SRI. Cum a fost posibilă o așa cedare de putere din partea Parlamentului? Printr-o nouă linie de control ilegitim: SRI a pus sub control și liderii legitimi ai vieții parlamentare.
De ce s-a considerat că ar fi bine așa? Pentru că România fusese până în 2004 terenul unei mari, enorme penetrări cu interese rusești.
Ce a urmat? SRI a pus stăpânire pe puterea judecătorească și a neutralizat voința de legiferare a Parlamentului. Nu s-a mulțumit cu atât. A dezvoltat un stat de drept nedrept, care a derapat într-un suprastat mafiot.
România lui Ceaușescu fusese spionul Occidentului în Tratatul de la Varșovia. Iliescu a avut „geniala“ idee de a face din România spionul Moscovei în NATO. Chestia asta iliesciană ne-a costat și ne costă până în ziua de azi. Politizarea Justiției, subordonarea ei față de SRI, mai apoi, mafiotizarea statului, la urmă, iată treptele unei „rachete“ care era programată să ne scoată de pe orbita Moscovei. Am ieșit. Dar cu ce preț!!! E vremea ca americanii să treacă la răscumpărarea lui și să încurajeze răsplătirea românilor.
Generalul Coldea are a face demonstrația că a șantajat un om al rușilor (Ponta) pentru a păstra la DNA un om al americanilor (Kovesi). Din păcate pentru el, are de făcut această autoapărare, acum, în mod public. Din fericire pentru noi, poate… Vom afla cine a inspirat lovitura de stat din 2012 (ce juriști, de unde?), ce a urmărit ea (liniștirea penetraților) și de ce Crin Antonescu, când a aflat, s-a luat cu mâinile de cap și dus a fost în afara politicii. Și-a dat seama că habar nu avea în ce afacere se află. Vom afla, în felul acesta, și pentru cine „eroicul“ Sebi Ghiță lucra. Și vom fi foarte surprinși când vom putea înțelege de ce „neșantajabilul“ Băsescu pe Ghiță nu mi ți-l deconspira.
Pentru cine a vrut să fie atent, Ghiță însuși s-a deconspirat în campania electorală, când vorbea despre enorma penetrare actuală de agenți ai unor interese străine în România (enorm era calificativul său) și, totodată, despre aservirea noastră față de marile companii multinaționale. Era aceasta atitudinea unui sereist doar patriot? Păi, aliații tăi îți fac rău doar dacă tu, în înțelepciunea „patriotismului“ tău, accepți răul ce ar putea veni de la ei. Ghiță, în fapt, vorbea despre răul în sine al prezenței, aici, a intereselor aliate. N-a vorbit nici o clipă despre răul în sine al prezenței, aici, a unor interese nealiate țării.
Încă de atunci, mai voalat, Ghiță spunea: contraspionajul SRI a vândut țara unor aliați care o fură. Ce aveai de înțeles, dacă nu binele în sine care ar putea veni de la niște nealiați? O pledoarie pentru neutralitate? Iar Ponta ne cerea să votăm partidulețul cu asemenea acuzații-pledoarii. Nu degeaba l-a întrebat pe Ponta vicepreședintele SUA (și aceasta a fost întrebarea care a deschis discuția de la Casa Albă): „Domnule premier, spuneți-mi, vă rog, aveți de gând să păstrați alianța cu noi?“.
Când Băsescu îl făcea pe Ponta „acoperit“, nu vorbea despre vreo ilegalitate a SIE ori SRI, căci nu le putea cere acestor servicii să-și recunoască public propria încălcare de lege.
Ponta e prieten cu premierul sârb (pro-Putin). Ponta e prieten cu premierul maghiar (pro-Putin). Ponta e prieten cu președintele Turciei (pro-Putin). Chiar să nu fi văzut SRI harta aceasta de canale de comunicare cu Putin?
Iată de ce nu avem reacții oficiale cu privire la extragerea lui Ghiță, sub masca unei dispariții de frica DNA: avem a descifra mai întâi care sunt țintele acestui joc operativ. Până acum toate par a fi baze umane pro-americane din România.
Asta ne-ar mai lipsi: o amnistie dată de regimul Dragnea. Ar ieși în libertate (și, juridic, curați) mulți… pontați.
P.S.
1. Încă ceva. Apărătorii lui Ghiță, de acum înainte, vor fi monitorizați: care naivi, care antenizați, care de-a dreptul pontificați sau ghițați.
2. Statul român avea obligația de a proteja identitatea secretă a șefului stației CIA din România. Această identitate era un secret de stat al SUA. Ghiță i-a dat numele, în clar. Cui folosește așa ceva? Deconspirare se numește acest fapt. Un asemenea fapt poate induce o criză de proporții în relațiile româno-americane și creează un precedent: nu mai poți să ai încredere în partenerul numit România.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.