Statul poliţienesc apud Traian Băsescu

Alături de sintagma stat mafiot, fostul preşedinte Traian Băsescu a început să utilizeze şi sintagma stat poliţienesc, arătând cu degetul şi îndreptându-şi tirul spre reprezentanţii binomului SRI-DNA, generalul Florian Coldea şi procurorul şef Laura Codruţa Kovesi. Capul simbolic al sistemului poliţienesc din România este identificat cu generalul Coldea, având în vedere că procurorul şef Kovesi este perceput drept un instrument al acestuia. Aflat de 11 ani în funcţia de prim adjunct al directorului SRI, respectiv de şef operativ al principalului serviciu secret din România, generalul Coldea a devenit depozitarul unui volum imens şi important de informaţii care-i conferă o putere ce poate dăuna democraţiei şi statului de drept. Coldea a fost promovat şef operativ al SRI de către ex-preşedintele Traian Băsescu în 2005, la vârsta de 34 de ani, pe filieră politică portocalie (Gheorghe Falcă-Gheorghe Seculici), dintr-un obscur ofiţer, cu gradul de maior, din Inspectoratul pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului, după ce se remarcase doar prin repetenţia de la Academia Naţională de Informaţii şi prin promovarea pe bază de nepotism, în urma intervenţiilor unchiului său, cunoscutul general Dan Gheorghe (care a deţinut funcţii de conducere în Securitate, iar după1989 a fost şef al serviciului secret al MAI şi şeful Direcţiei pentru Apărarea Constituţiei din SRI).

Niciun alt şef operativ al SRI nu a avut o asemenea longevitate în funcţie. În perioada 1990-2006, în care funcţia de director al SRI a fost deţinută de Virgil Măgureanu, Costin Georgescu şi Radu Timofte, primii adjuncţi au fost ţinuţi în funcţie timp 2-3 ani. Inclusiv în regimul dictatorial comunist Nicolae Ceauşescu i-a schimbat pe şefii Securităţii la 4-5 ani. În statele Uniunii Europene şi în Statele Unite ale Americii şefii operativi ai serviciilor secrete nu sunt ţinuţi în funcţie perioade atât de îndelungate, mandatele lor fiind limitate ca durată, coincizând de regulă cu mandatul preşedintelui sau al primului ministru în funcţie. De exemplu, democraţia americană a tras învăţămintele de rigoare după experienţele cu celebrul director al FBI, John Edgar Hoover, care a deţinut această funcţie aproape patru decenii, din vremea prohibiţiei până la generaţia hippy.

Despre generalul Florian Coldea s-au spus şi s-au scris multe. Personal i-am acordat o atenţie critică şi sporită în mai multe declaraţii politice, cea mai amplă şi documentată fiind intitulată „Generalul Coldea, câinele de pradă al democraţiei” (prezentată în şedinţa Senatului din 28 mai 2013). Mai puţin s-a vorbit despre subalternii şi colaboratorii săi cei mai apropiaţi, care au fost principalele sale unelte sau instrumente din SRI prin care a creat şi a extins tentaculele statului poliţienesc. Principalii săi ciraci sunt consideraţi generalii Dumitru Dumbravă (fost şef al Direcţiei Juridice), Sorin Gabriel Cozma (fost şef al Direcţiei Economice şi apoi şef al Direcţiei pentru Prevenirea şi Combaterea Terorismului), Emilia Istode (fost şef al Direcţiei Economice) şi Elena Cristina Posastiuc (şeful Centrului pentru Surse Deschise).

Derapajele neconstituţionale ale generalului Dumbravă, mâna dreaptă a primului adjunct Coldea

În ultimii ani mâna dreaptă a primului adjunct Coldea a fost generalul Dumitru Dumbravă, până recent şeful Direcţiei Juridice a SRI, considerată de unii drept continuatoarea Direcţiei a VI-a (Cercetări Penale) a Securităţii. Generalul Dumbravă a ajuns în atenţia opiniei publice în urma mai multor declaraţii şocante. Cea mai şocantă a fost declaraţia conform căreia justiţia din România a devenit „un câmp tactic” pentru SRI: „Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind naiv am putea spune acum, că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze”.

O altă declaraţie şocantă a făcut bătăiosul general Dumbravă în Parlamentul României când a solicitat nici mai mult nici mai puţin decât înmatricularea calculatoarelor din România, solicitare care a făcut deliciul ironiilor marilor agenţii internaţionale de presă. „Computerele personale conectate la magistrala informatică trebuie să primeacă numere de inmatriculare, iar utilizatorii carnete de deţinători”, a solicitat imperios generalul cu nume forestier când a susţinut Legea privind securitatea cibernetică, lăsând să se înţeleagă ca SRI ar dori un „cod rutier” şi pentru Internet. Acest general şi-a permis, cu altă ocazie, să-i muştruluiască pe membrii cu capul pe umeri ai unor comisii parlamentare care s-au opus proiectului de lege privind stocarea datelor de trafic a comunicaţiilor personale, proiect care a fost respins şi de Uniunea Europeană. Totodată, Dumbravă a pledat intens cu privire la necesitatea unei legi privind cartelele preplătite.

Pentru a înţelege comportamentul de cerber al generalului Dumbravă este necesară o analiză a activităţii acestuia în SRI. Dumbravă nu este un produs 100% al şcolii SRI, fiind absolvent al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi şi activând o perioadă ca procuror. A fost racolat de SRI în timp ce era procuror stagiar, fiind angajat la Direcţia Juridică şi primind gradul de căpitan. Cu prilejul absolvirii unui curs minimal de iniţiere în domeniul de activitate al SRI, tânărul căpitan Dumbravă şi-a uimit profesorii, chiar şi pe cei care serviseră regimul comunist în temuta Direcţie a VI-a (Cercetări Penale) cu modul în care şi-a susţinut crezul său profesional: „Cea mai mare satisfacţie a mea este să arestez şi să trimit la puşcărie” (mentalitate de Javert, cunoscutul poliţist din romanul „Mizerabilii” a lui Victor Hugo).

Dumitru Dumbravă şi-a păstrat acest crez de-a lungul întregii sale cariere în SRI, deşi articolul 13 din Legea de organizare şi funcţionare a SRI prevede clar că organele Serviciului Român de Informaţii nu pot efectua acte de cercetare penală, nu pot lua măsura reţinerii şi arestării preventive şi nu dispun de spaţii proprii de arest. Astfel, de fiecară dată când era desemnat să efectuze vreo cercetare disciplinară asupra angajaţilor SRI, avea sadica plăcere să-şi intimideze „victimele” cu ameninţarea: „Cea mai mare satisfacţie a mea este să arestez şi să trimit în puşcărie”. Într-o primă etapă avea să-şi îndeplinească această pornire prin încondeierea suspecţilor în actele de sesizare pe care Direcţia Juridică a SRI le întocmea şi le înainta către parchete (DNA, DIICOT, PÎCCJ, ş.a.). În etapa următoare, după ce a devenit director al Direcţiei Juridice, colonelul Dumbravă s-a ocupat cu perseverenţă de selecţionarea şi de admiterea unor procurori şi judecători la Colegiul Superior de Securitate Naţională şi de recrutarea absolvenţilor merituoşi în „corpul ofiţerilor acoperiţi” din legătura sa personală, căci o legătură instituţională de această natură este interzisă de Legea privind statutul magistraţilor.

În fine, a venit şi vremea mult aşteptată în care colonelul apoi generalul Dumbravă a realizat încondeierea suspecţilor în rechizitorii sau în sentinţe din cauzele repartizate procurorilor sau judecătorilor din legătura sa personală. De multe ori a fost sesizată similitudinea dintre ideile inchizitoriale şi marca de scriitură a cerberului Dumbravă conţinute în actele de sesizare a parchetelor de către SRI şi în actele de urmărire penală ale procurorilor. Nu întâmplător generalul Dumbravă a fost surprins în biroul procurorului şef al DNA unde primea raportul de la anumiţi procurori sau judecători. Dumbravă este cel care a impus ca în comunicatele de presă ale DNA să fie inserată fraza în care se menţiona că urmărirea penală a fost realizată cu sprijinul logistic al SRI, care ne aminteşte de cunoscuta şi trista formulă uzitată în perioada bolşevică; „duşmanii poporului au fost prinşi şi au mărturisit cu sprijinul organelor de Securiate”. Cert este că asemenea imixtiuni ale SRI constituie un atentat grav şi intolerabil la independenţa justiţiei şi trimit în derizoriu susmenţionatul articol 13 din Legea de organizare şi funcţionare a SRI. Altă încălcare flagrantă a independenţei justiţiei s-a produs prin organizarea de către generalul Dumbravă a unor cursuri de instruire a judecătorilor care încuviinţează mandatele de interceptare pe siguranţă naţională, având în vedere că SRI este parte în aceste dosare. Culmea ironiei este că generalul Dumbravă a ajuns să predea cursuri de etică la Academia Naţională de Informaţii.

Spre finele lunii iulie a.c., generalul Dumbravă a fost eliberat din funcţia de şef al Direcţiei Juridice şi a fost numit secretar general al SRI. Se poate vorbi de o promovare în condiţiile în care funcţia de secretar general este a şasea în organigrama SRI, după director, prim adjunct şi trei adjuncţi. Unii spun că este o rampă de lansare pentru funcţia de prim adjunct al directorului SRI, după retragerea tot mai previzibilă a generalului Coldea, care ar fi condiţionat plecarea sa de înlocuirea cu omul său cel mai de încredere.

Afacerile şi abuzurile unui general care a răspuns de contraspionaj şi de antiterorism

Un alt colaborator apropiat al generalului Coldea, care a fost implicat în acţiuni de poliţie politică dar şi în afaceri nebuloase, a fost generalul Sorin Gabriel Cozma, până recent şeful Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Terorismului. Anterior, în perioada în care a avut gradul de colonel, Cozma a fost şeful Direcţiei Economice din SRI. Racolat la începutul anilor 90, cariera lui Cozma în SRI a început după ce s-a căsătorit cu o nepoată a soţiei fostului director Virgil Măgureanu. Ulterior s-a despărţit de aceasta şi s-a cuplat cu o subalternă, Emilia Istode, care a ajuns şi ea general SRI şi ia succedat în funcţia de şef al Direcţiei Economice. Ascensiunea generalului Cozma s-a bazat mai întâi pe relaţiile soţiei, iar apoi pe servilismul fără limite faţă de preşedintele Traian Băsescu.

Sorin Gabriel Cozma a fost implicat în mai multe scandaluri de răsunet de-a lungul carierei sale în SRI. Un prin scandal legat de numele său a avut loc în perioada 1998-1999, când s-a ocupat de Ministerul Lucrărilor Publice, iar ministrul Nicolae Noica l-a reclamat la directorul SRI de la acea vreme, Costin Georgescu, cerând să fie dat afară pentru că ar fi fost implicat în mai multe afaceri dubioase. Nu a fost însă dat afară, ci a fost transferat pe zona de agricultură.

Numele lui Cozma apare şi în dosarul generalului-maior (r) Ovidiu Soare, cunoscut drept mâna dreapta a fostului director al SRI, Radu Timofte, care a fost trimis în judecată de DNA pentru infracţiuni de luare de mită, asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, instigare la fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale, omisiunea sesizării organelor judiciare privind siguranţa naţională, transmiterea de informaţii cu caracter secret sau confidenţial, în afara cadrului legal. Dosarul generalului Soare a derivat din dosarul privind mafia petrolului şi corupţia din Direcţia Judeţeană Prahova a SRI, acesta fiind acuzat că a pretins şi primit bani, bunuri şi servicii de la mai mulţi subalterni, pentru a-i promova în perioada în care a coordonat Direcţia pentru Apărarea Constituţiei şi Direcţia Economică din SRI. Atunci s-a scris că generalul Soare şi-a plasat subalterni fideli la comanda mai multor direcţii, printre care şi pe colonelul Sorin Gabriel Cozma, pe care l-a impus în funcţia de şef al Direcţiei Economice, unitate care se ocupă cu contraspionajul economic în SRI.

În anul 2006, în timp ce era şeful Direcţiei Economice, colonelul Cozma a ordonat o anchetă a SRI împotriva jurnalistului Răvan Belciuganu, şeful Secţiei Investigaţii de la Jurnalul Naţional, care publicase o anchetă despre construirea Spitalului SRI de la Baloteşti. Este vorba de spitalul care s-a aprovizionat cu substanţe dezinfectante de la firma patronată de Dan Condrea, conform unor dezvăluiri de presă de după izbucnirea scandalului din acest an. În ancheta sa, Răzvan Belciuganu a dezvăluit că, pentru dotarea Spitalului SRI, statul a garantat un credit extern de 15 milioane de euro şi că o parte din aceşti bani au fost folosiţi pentru achiziţionarea de echipamente medicale de la firma Medicare Tehnics SRL. Achiziţia de echipamete s-a făcut din „sursă unică”, fapt care semnifică că această firmă era agreată de SRI. Ulterior s-a aflat că unul din directorii Medicare Tehnics era George Tudor Coldea din Cluj Napoca, care este verişorul primar al primului adjunct al directorului SRI, generalul Florian Coldea. Documentul privind urmărirea jurnalistului Belciuganu are trei elemente cheie: este supervizat de generalul Coldea, iar în finalul notei ofiţerului de caz se menţionează că în urma întâlnirii au fost obţinute materiale olografe şi că există suportul audio al acesteia. Practic rezultă că monitorizarea presei era făcută la comanda Direcţiei Economice din SRI, care avea ca principală atribuţie monitorizarea activităţii economice din România. În notă se recunoaşte că s-au făcut înregistrări audio cu jurnalistul şi în redacţie fără nici o autorizaţie în acest sens.

Numele generalului Cozma apare şi în cartea fostului procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulată „Prădarea României”, legat de refuzul SRI de a intercepta şi transmite convorbirile foştilor consilieri prezidenţiali Theodor Stolojan şi Elena Udrea în cunoscutul dosar ALRO, care a fost constituit în urma şi în baza unei sesizări a Direcţiei Economice din SRI, pe care o conducea. După ce în data de 3 iunie2008 aobţinut de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie autorizarea interceptării comunicaţiilor suspecţilor susmenţionaţi şi a trimis cererea în acest sens la SRI, procurorul Nastasiu a fost chemat de colonelul Sorin Cozma, şeful Direcţiei Economice, cu care a purtat o discuţie dură, conflictuală. Potrivit lui Nastasiu, cu această ocazie, colonelul Cozma i-a spus că nu-şi mai susţine opinia anterioară şi că nu împărtăşeşte punctul de vedere al procurorilor cu privire la implicarea acestor persoane de la nivel înalt în acţiunile grupului Marco, aflat sub control rusesc, cu interese deosebite în domeniul energiei şi materiilor prime strategice din România. Apoi, cu impertinenţă, colonelul Cozma l-a întrebat ce anume urmăreşte în cadrul dosarului respectiv şi i-a spus tranşant că nu va aproba cererea, mai exact nu va facilita supravegherea sau monitorizarea întâlnirilor acestor persoane foarte importante. Un asemenea refuz este foarte grav, fără precedent, intrând sub incidenţa infracţiunilor de obstrucţionare a justiţiei şi de favorizarea infractorului, în condiţiile în care interceptarea a fost autorizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie iar dosarul a fost constituit în urma unui act de sesizare al SRI. Cert este că SRI nu a furnizat DIICOT niciun transcript al convorbirilor purtate de Stolojan, Udrea sau alţi suspecţi din dosarul ALRO. După o lună de la autorizare, procurorul Nastasiu a solicitat Înaltei Curţi de Casţie şi Justiţie prelungirea autorizaţiei de interceptare şi a informat instanţa că SRI a refuzat să se conformeze cererii anterioare, dar a doua ză a fost demis din DIICOT, de procurorul general al României din perioada respectivă, Laura Codruţa Koveşi (campionul national al luptei anticorupţie de azi).

În cursul acestui an, generalul Cozma a fost legat de scandalul Hexi Pharma, în contextul în care s-a aflat că această firmă a asigurat şi aprovizionarea Spitalului SRI cu dezinfectanţi în perioada 2011-2016. După moartea suspectă a patronului Dan Condrea, presa a dezvăluit că în localitatea Tamaşi, în apropierea căruia a avut loc accidentul mortal de maşină al acestuia, au case trei generali SRI, printre care şi generalul Sorin Gabriel Cozma. Pornind de la faptul că Dan Condrea a efectuat vreo douăsprezece curse prin zona respectivă înainte de accident, au fost lansate supoziţii că acesta ar fi urmărit să intre în contact cu un personaj important care avea ştiinţă sau era implicat în afacerile sale. Conexiunile anterioare ale generalului Cozma îndeosebi cu afacerile de la Spitalul SRI, dar şi cu afacerile din Ministerul Lucrărilor Publice, cu afacerile mafiei petrolului din Prahova şi cu afacerea ALRO întăresc astfel de supoziţii. Aceste supoziţii sunt întărite şi de faptul că, la finele lunii iulie a.c., generalul Cozma a fost eliberat din funcţia de şef al Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Terorismului şi a fost numit în fruntea unui oficiu legat de ORNISS, fapt ce se poate traduce drept o retrogradare şi o marginalizare a sa.

Cu câteva zile înainte de a fi demis, generalul Cozma a şocat opinia publică printr-o declaraţie stupefiantă făcută în calitate de şef al Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Terorismului, într-o prelegere ţinută la Festivalul de film istoric de la Râşnov. În esenţă, generalul Cozma a afirmat că „DAESH” (Statul Islamic- n.n.) e cel mai puternic brand creat de terorism” şi că „ indiciile arată că DAESH pregăteşte un atac de mari proporţii, inedit”. Afirmaţiile generalului SRI au provocat reacţii negative din partea mai multor analişti din domeniul informaţiilor. „Un general român din SRI vine şi spune că ştie el ce pregăteşte DAESH alias ISIS. Dacă ISIS pregăteşte aşa ceva atunci îi avertizează public. Dacă doar se laudă e şi mai grav”, a replicat un analist. „Acest domn merge la un festival de film şi începe acolo să vorbească de DAESH alias ISIS şi se laudă că ştie el totul. E copilăresc”, a punctat un alt analist.

Culmea nepotismului şi neprofesionalismului din SRI: generălesele lui Băsescu

Să fi făcut carieră în SRI un general neprofesionist, suferind de boala copilăriei sau chiar idiot de-a binelea? Tot ce este posibil. Generalii Coldea, Cozma şi Dumbravă au fost aduşi în SRI pe relaţii de nepotism şi au fost promovaţi pe criterii politice sau clientelare. Din păcate nu au fost cazuri singulare. Generăleasa Emilia Istode, poreclită Anaconda, a fost adusă şi promovată pe bază de relaţii de amantlâc şi pe favoruri sexuale. Emilia Istode şi Elena Cristina Posastiuc au fost denumite generălesele lui Traian Băsescu din SRI. Pe de o parte, acestea au fost avansate la gradul de general de fostul preşedinte al României, în primăvara anului 2012, fiind primele femei general din SRI. Sub preşedinţia lui Băsescu, Iftode a fost promovată şef al Direcţiei Economice, iar Posastiuc şef al Centrului de Surse Deschise. Pe de altă parte, în vara anului 2012, după suspendarea şi declanşarea referendumului de demitere a fostului preşedinte, aceste generălese au condus ca nişte amazoane celula de criză constituită în vederea salvării acestuia, celulă care a condus campania de denigrare a adversarilor săi din USL şi de intoxicare şi manipulare a opiniei publice interne şi internaţionale. Conform unor ofiţeri din SRI, atunci au fost săvârşite acte grave de poliţie politică, în sensul că politicienii etichetaţi vehement anti-Băsescu au avut parte de o minuţioasă investigare şi fişare personală, după care unii au fost trecuţi pe liste speciale de potenţiali atentatori iar alţii au primit eticheta VIP, adică agenţi de legătură cu puteri străine, au fost trecuţi pe lista duşmanilor Constituţiei şi au fost ascultaţi, urmăriţi, monitorizaţi, devenind vectori ţintă pentru SRI.

Referitor la Emilia Istode se cuvine menţionat că a fost racolată de SRI în perioada în care era secretară la o organizaţie sindicală din Giurgiu, după care a urmat şcoala de perfecţionare de la Grădiştea. Niciodată căsătorită, a fost poreclită Anaconda, întrucât a fost implicată în mai multe combinaţii şi chiar scandaluri amoroase cu colegi de serviciu. Ascensiunea ei s-a produs după ce s-a cuplat cu şeful său de la Direcţia Economică, colonelul Sorin Gabriel Cozma, care a divorţat din cauza ei şi a sprijinit-o să fie avansată în grad şi în funcţie. Până la urmă, din cauza acestei legături amoroase, colonelul Cozma a fost schimbat din fruntea Direcţiei Economice, fiind numit şef al Direcţiei de Prevenire şi Combatere a Terorismului, dar acesta a reuşit să o impună pe amanta sa în funcţia de şef al Direcţiei Economice. Potrivit unor subalterni, după preluarea funcţiei, Emilia Istode a încercat să se impună în faţa ofiţerilor din subordine adoptând, datorită lipsei de profesionalism, o poziţie de forţă şi dictat, manifestată prin ameninţări, sancţiuni şi destituiri, care au creat o situaţie extrem de tensionată în unitate. Pentru maiorul Robert Șerban, starea de stres permanent, dublată de un conflict violent cu colonelul Emilia Istode în data de 9 martie 2010, s-a soldat cu un infarct fatal, acesta decedând în pofida eforturilor de resuscitare depuse de echipa SMURD care a intervenit de urgenţă. Pe de altă parte, în Direcţia Economică a fost instituit un sistem de extorcare de bani de la societăţi comerciale sau de la oameni de afaceri ajunşi în situaţii de dificultate (probleme penale sau de insolvenţă, probleme contractuale, îndeosebi cu statul ş.a. ). În această vară generalul Emilia Istode a fost schimbată din funcţia de şef al Direcţiei Economice, primind alte însărcinări conform unui comunicat al SRI.

În ce o priveşte pe Elena Cristina Posastiuc, se cuvine menţionat că aceasta descinde din vechea Securitate, unde a fost subofiţer, şi că a fost promovată până la gradul de general SRI şi la funcţia de şef a Centrului de Surse Deschise. Denumită si Centrul de Monitorizare Media, această unitate a SRI s-a ocupat de penetrarea, infiltrarea şi manipularea presei din România. Acest centru alimentează agenţii acoperiţi din mass media cu materiale de denigrare şi intoxicare, dezinformare şi derutare. Potrivit unor subalterni, şi generalul Elena Cristian Posastiuc a adoptat o poziţie de forţă şi dictat în unitate, instituind un sistem foarte bine pus la punct de recompense şi pedepse, care a creat o atmosferă otrăvită. Angajaţii sunt speriaţi şi nu au curajul nici măcar să se gândească că ce li se cere este ilegal, conducerea unităţii fluturând periodic sperietoarea cu puşcăria şi securitatea naţională.

Cum au fost promovaţi aceşti generali mediocri din punct de vedere intelectual şi profesional şi implicaţi în acţiuni de poliţie politică sau chiar în afaceri dubioase? Cum au dobândit aceşti oameni mentalitatea securiştilor din anii 50? Cum au dobândit un comportament de tonton-macoutes (membrii ai poliţiei politice a cunoscutului dictator haitian François Duvalier, poreclit Papa Doc), subordonându-se nu Constituţiei şi legilor ci doar preşedinţilor în funcţie, îndeosebi lui Traian Băsescu, precum şi unor comandamente şi interese străine. Aceşti generali au ajuns să le inducă ofiţerilor SRI, cu ocazia interviurilor de securitate, că interesul serviciului este mai presus decât orice lege, inclusiv Constituţia. Culmea ironiei este că aceşti generali au ajuns să creadă în sinea lor că sunt mari apărători sau salvatori ai neamului, depozitari ai patriotismului, reformatori ai statului, purificatori ai societăţii, ctitori de ţară nouă, stâlpi ai euroatlantismului din România, alături de ideologii care le-au ţinut isonul şi fasonul, ca George Maior, Gabriel Oprea şi alţi fondatori ai ineditei şi parazitei Academii de Știinţe ale Securităţii Naţionale. Sper că acoperiţii SRI din presă şi din justiţie să-şi dea seama măcar acum, în al doisprezecelea ceas, în ce maşinărie hidoasă şi infernală au intrat. De asemenea, sper ca partenerii nostri strategici americani şi europeni să se edifice asupra valorii profesionale şi probităţii morale reale de la vârful principalului serviciu de informaţii al României.

Senator

Valer Marian

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.