Statul se împrumută tot mai scump

Costul finanțării deficitului bugetar a crescut cu mai mult de 1 punct procentual în ultimele luni după ce au început să se aplice măsurile din programul de Guvernare, axate în special pe creșteri de salarii, pensii și scăderi de taxe și impozite.

Astfel, dobânzile plătite de statul român pentru titlurile de stat se mențin peste 4%, randamentele medii pentru obligațiunile de stat sunt și acestea peste 4% iar randamentul mediu anual pentru certificatele de trezorerie se apropie de 1%. Spre exemplu, în luna septembrie 2016, Finanțele au acceptat să plătească o dobândă de 3,13%. În ianuarie 2017, s-au împrumutat la o dobândă de 3,96%.

De asemenea, în luna februarie, randamentele pentru obligațiunile de stat au fost cu puțin peste 0,5%. În aceaastă săptămână, ministerul a reușit să atragă mai multe sute de milioane de lei după ce pe parcursul lunii martie au eșuat două licitații, din cauza dobânzilor prea mari cerute de investitori şi a cererii slabe.

Ministerul Finanțelor a luat joi, 23 martie, 2017, un împrumut de 606 milioane de lei prin vânzarea de certificate de trezorerie scadente la 26 martie 2018, peste nivelul programat, pentru care a acceptat să ofere băncilor un randament mediu anual de 0,97%. Cele opt bănci participante la licitaţie au oferit 1,54 miliarde lei, de aproape trei ori mai mult faţă de valoarea anunţată. Certificatele de trezorerie nu au dobândă, randamentul fiind calculat ca diferenţă între preţul de vânzare, mai mic decât valoarea nominală, şi valoarea pe care statul o va plăti la scadenţă, care este chiar valoarea nominală. În 20 februarie, Ministerul Finanţelor a plasat certificate de trezorerie pe un an la un randament mediu de 0,95%.

Marți, 21 martie, Finanțele au vândut obligaţiuni de stat în valoare de 45 milioane lei (9,9 milioane euro) scadente în 26 iulie 2027, la un randament mediu anual de 4,03%. Băncile au oferit o finanţare totală de 100 milioane lei. Cu o zi mai devreme, ministerul a plasat obligaţiuni de stat în valoare de 326,9 milioane lei (71,7 milioane euro) scadente în 26 iulie 2027, peste nivelul programat, pentru care a acceptat să ofere băncilor un randament mediu anual de 4,03%, în uşoară scădere faţă de licitaţia pentru acelaşi tip de titluri desfăşurată luna trecută, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR). Valoarea anunţată a licitaţiei a fost de 300 milioane lei, iar băncile participante au oferit 510,9 milioane lei.

De asemenea, Ministerul Finanţelor a luat cu împrumut săptămâna trecută 600 milioane lei prin vânzarea de certificate de trezorerie scadente la 18 septembrie 2017, în linie cu programul anunţat, pentru care băncile vor primi un randament mediu anual de 0,71%, în creştere sensibilă faţă de licitaţia precedentă pentru o scadenţă similară (0,56% în februarie). Astfel, într-o singură lună, costul unui împrumut pe şase luni a crescut cu 27% pentru statul român. Certificatele de trezorerie sunt împrumuturi pe termen scurt şi foarte scurt, de maximum un an.

Creșterea costului pentru finanțarea deficitului vine în condițiile în care pentru acest an Guvernul Grindeanu estimează un deficit de 2,9%, aproape de nivelul maxim de 3% acceptat de Comisia Europeană. Măsurile guvernamentale sunt criticate de FMI. Șeful misiunii Fondului pentru România, Reza Baqir, a declarat în urmă cu o săptămână că instituția pe care o reprezintă estimează un deficit bugetar de 3,7% pentru acest an și de 3,9% pentru 2018. „Pentru anul acesta, estimăm că, dacă nu se iau alte măsuri în afară de cele incluse deja în buget, deficitul proiectat va fi de 3,7% din PIB. În timp ce deficitul este proiectat la 3,7% într-un scenariu în care politicile nu se modifică, vedem unele probleme care se configurează anul viitor. După estimările noastre, noi proiectăm că deficitul anului viitor va ajunge la 3,9% din PIB. Aș vrea să precizez că estimările noastre pentru anul viitor se vor modifica odată ce se vor purta discuțiile pe bugetul 2018. Informațiile noastre la acest moment se bazează pe ceea ce s-a inclus cu privire la anul 2018 în bugetul anului 2017 și pe efectele unor politici care sunt deja luate în considerare, cum ar fi majorarea punctului de pensie care trebuie să intre în vigoare în cursul acestui an”, a spus Baqir.

Premierul Sorin Grindeanu a declarat că nu sunt însă motive să creadă ca deficitul va crește peste 2,9% stabilit. „Urmăresc personal, (…) în întâlniri săptămânale pe care le am cu responsabilii din domeniul finanţelor, cu cei de la ANAF, cu cei de la Ministerul Finanţelor, astfel încât, ceea ce am spus, şi anume menţinerea deficitului sub 3%, să fie realitate. Şi n-am motive nici eu, nici Guvernul pe care-l conduc, în acest moment, să cred contrariul’, a spus Grindeanu. Acesta a ținut să precizeze că toate măsurile luate deja „au fost foarte bine analizate”. „Măsurile pe care le vom lua în viitor, conform Programului de guvernare, de asemenea, sunt foarte bine analizate din toate punctele de vedere”, a spus Grindeanu.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Cosmin Pam Matei 4517 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.