Venit la putere în 2010, guvernul Viktor Orban a naţionalizat fondurile de pensii din Ungaria, a impus cea mai mare taxă pentru tranzacţiile bancare din Europa, a început un program de naţionalizare a companiilor de utilităţi cumpărate prin forţarea mâinii Budapestei de către investitori în perioada anterioară aderării la UE. Preţul utilităţilor a fost redus succesiv timp de ani de zile. Guvernul Orban a iniţiat un program de naţionalizare a băncilor, cu obiectivul ca statul să ajungă să controleze 40% din piaţa bancară. A iniţiat un program de vindere prin licitaţie a terenurilor agricole doar cetăţenilor ungari şi companiilor din Ungaria. A impus o interdicţie temporară pentru construcţia de mari magazine în oraşe, pentru încurajarea întreprinzatorilor mici şi mijlocii din Ungaria.
Toate aceste masuri adoptet de guvernul de la Budapesta au făcut ca ţara să fie tratată ca o paria în presa economică internaţională şi în analizele de specialitate. Aceste măsuri economice au deranjat mult mai mult Bruxelles-ul decât noua constituţie ungară, redactată într-o manieră considerată de ţările vecine drept revizionistă şi revanşardă.
Începând din 2010, Polonia a urmat o cu totul alta cale, sub conducerea guvernului liberal al lui Donald Tusk. Ţara era considerată o campioană a liberalismului şi a europenismului.
Lucrurile par să se schimbe, arată o analiză Reuters. “Imaginea Poloniei de fanion al economiilor din estul Europei este erodată de politicile neortodoxe ale guvernului de la Varşovia, în timp ce Ungaria devine noua stea”, scrie Reuters. Un moment decisiv a fost creşterea ratingului Standard&Poor’s pentru Ungaria, de la BBB- la BB+. Acum Ungaria se află pe aceeaşi treaptă cu România şi Bulgaria. Însă Ungraia creşte: este cel mai mare producător de electronice din această parte de Europa, are un sector de construcţii puternic, este un centru de cercetare pentru British Telecom, Microssoft, IBM şi Samsung, are uzine care produc pentru Audi, Mercedes si VW.
Se pare că politica atât de criticată a lui Viktor Orban arată că poate da roade. Însă analiştii critică acum Polonia condusa de partidul lui Jaroslaw Kaczynski că vrea să “orbanizeze tara”. De ce nu ar face-o, având în vedere că S&P a confirmat succesul acestei politici? Reuters scrie că bursa poloneză a scăzut cu 20% de la începutul anului 2015 şi că S&P a redus ratingul ţării, că zlotul polonez a avut cea mai proastă evoluţie în ultimul an. Însă ce nu scrie Reuters este ca actualul guvern eurosceptic a venit la putere abia noiembrie 2015, că mare parte din această evoluţie negativă se datorează şi precedentelor guverne liberale ale lui Donald Tusk şi Ewa Kopacz.
O serie de analişti susţin că între Polonia si Ungaria au fost diferenţe ce ţin de cronologia deciziilor de politica economică. Spre exemplu, Ungaria a convertit în forinţi creditele în franci elveţieni cu puţin înainte de criza aprecierii francului elveţian, în ianuarie 2015. Polonia ia în considerare abia acum convertirea totală a acestor credite. “Guvernul şi banca centrala din Ungaria au fost considerate atunci nişte genii”, spune un analist de la Commerzbank, citat de Reuters.
Ungaria continuă să se ridice, scrie Reuters. Creşterea ratingului din urmă cu o săptămână este prima înregistrată de o economie în curs de dezvoltare în ultimii doi ani. În schimb, Polonia a suferit în ianuarie prima retrogradare a ratingului începând din 1989. Măsura poate fi pusă pe seama atitudinii mult mai dure a Comisiei Europene faţă de masurile luate de partidul lui Kaczynski decât faţă de cele luate împotriva deciziilor identice luate anterior de guvernului Viktor Orban (o lege care pune pumnul în gura presei, controlul politic al justiţiei şi al băncii centrale). “Acum investitorii trebuie să-şi asume şi un risc politic în Polonia, un lucru pe care nu au trebuit să-l facă în ultimii opt ani (de guvernare liberală”, spune Piotr Matys, economist la Rabobank, citat de Reuters.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.