Peste 50% din decesele cauzate de bolile inimii ar putea fi prevenite printr-un stil de viață sănătos, mult sport, plimbări în natură și având grijă la ce punem în farfurie. În țara noastră bolile cardiovasculare fac peste 150.000 de victime anual, ceea ce înseamnă 60% din totalul deceselor care se înregistrează, spun medicii. Ei adaugă că oamenii ajung la medic târziu, atunci când boala se află deja în stadii avansate.
Aceste cifre ne clasează pe primul loc în UE. Fumatul, sedentarismul, hipertensiunea şi colesterolul crescut urcă România în topul mortalităţii provocate de boli de inimă. Efectele sunt dramatice. Vârsta de la care românii încep să fie răpuşi de boli de inimă a ajuns la 60 de ani, în timp ce francezii, de exemplu, au probleme de la 75 de ani în sus.
10.000 de pași în fiecare zi
Mulți dintre români află întâmplător că suferă de boli cardiovasculare, de cele mai multe ori atunci când merg la un consult în cazul altei afecțiuni. Este cazul Mariei Dinca din București, care a aflat că are o malformație congenitală la inimă când a mers să facă o radiografie pentru altă problemă medicală. „A fost noroc, un semn de la Dumnezeu! Pentru că dacă nu era nevoie de acea radiografie, nu aș fi aflat. Nu aveam simptome specifice unei boli cardiace, ba chiar puteam spune că erau din cauza altor factori“, spune femeia, care acum urmează un tratament și ar putea fi supusă unei intervenții chirurgicale.
Maria nu are un stil de viață activ, ba din contră, ar putea fi caracterizat ca fiind sedentar. „De mâncat, mănânc orice și cam mult. De îngrășat, m-am îngrășat, iar de sport nici nu poate fi vorba. Nu am când, plus că prefer să lucrez prin gospodărie, să stau la televizor sau să fac diverse alte lucruri. Acum va trebui să am grijă la ce mănânc și să mă plimb. Nu e chiar ușor pentru o femeie la 57 de ani, dar va trebui să o fac.“
Medicul care o tratează spune că stilul de viață sedentar este principalul factor care a contribuit la agravarea stării de sănătate. „Eu sugerez pacienților mei care au trecut de 50 de ani să facă măcar 10 mii de pași în fiecare zi. Asta înseamnă aproape o oră de plimbare în ritm alert, în parc. Nu sunt mulți cei care o fac. Un stil de viață sedentar încetinește circulația sângelui, ceea ce duce la atrofierea vaselor de sânge. Astfel, crește riscul producerii infarctului de miocard. Iar sedentarismul favorizează acumularea de kilograme, alt factor de risc cardiovascular“, explică Mădălina Frolic, medic primar cardiolog.
Simptomele unor boli grave
Maria este unul dintre puținii norocoși care a aflat din vreme despre boală. Alți 150.000 de români mor anual din cauza bolilor de inimă și pentru că ajung la medic atunci când este prea târziu. La ce simptome trebuie să fim atenți? „Oboseala, respirația greoaie, disconfort în viața de zi cu zi sau dureri în piept. Ducem o viață plină de stres, muncim mult, chiar și peste orele de program. Nu suntem atenți la ce mâncăm, nu punem accent pe calitatea alimentelor pe care le mâncăm, nu facem mișcare, fumăm și devenim sedentari. Iată un cumul de factori care reprezintă calea cea dreaptă către bolile cardiovasculare. Iar vârsta la care încep să apară astfel de boli este din ce în ce mai mică. Oameni la 40 de ani fac infarct“, spune medicul.
Un control anual ar putea ajuta la depistarea problemelor din timp. „Se estimează că la populația României ar trebui făcute anual 15.000 de intervenții chirurgicale pe cord deschis. Iar România realizează în acest moment aproximativ 3700-4000 pe an“, explică Horațiu Moldovan, chirurg cardiolog la o clinică privată din Capitală. Estimările arată că aproape 24 de milioane de oameni din întreaga lume vor muri din cauza afecțiunilor cardiovasculare până în 2030.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.