Pornind de la întrebarea „Știți cum arată viitorul vostru?”, am mers la Universitatea Politehnică București pentru a realiza un reportaj alături de studenții în an terminal de la Facultatea de Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației. Am aflat că doar 6% din studenții României aleg să urmeze cursurile acestei facultăți, 500 dintre ei reușind să treacă de examenul de admitere. Angajatorii vin în fiecare an pentru a propune oferte de angajare, însă cer un volum prea mare de studenți. În jur de 800 de tineri sunt solicitați pentru posturi în diferite firme specifice profilului, însă doar 500 sunt disponibili.
Prodecanul Mihnea Udrea, specializat pe studiul de licență, spune că cererea din partea firmelor este continuă, reprezentații societăților venind în a doua jumătate a anului trei pentru a lua studenți în stagiile de practică. „Trei sferturi din cei care au efectuat această practică s-au angajat în domeniu, dacă le-a plăcut ce au făcut. Studentul de astăzi este mai nerăbdător, încearcă să găsească un loc în care să primească bani înainte de a termina cei patru ani și să vadă care a fost totalul de cunoștințe”.
Angajare timpurie egal absenteism școlar
Necesitatea unui venit în timpul studenției pare să primeze în fața finalizării studiilor.
Tinerii au nevoie de o stabilitate din punct de vedere financiar, fapt ce duce inevitabil la abandon școlar parțial.
Acest lucru mi-a fost confirmat de Cristian Negrescu, decan al ETTI: „În principiu, noi în postura de cadre didactice suntem încântați că ei își găsesc un loc de muncă. La programele de masterat, când se dă admiterea în toamnă, mai bine de 80% din ei sunt deja angajați. Dificultățile pe care noi le vedem și trebuie discutate împreună cu companiile se referă la faptul că studenții preferă să se angajeze rapid și o fac puțin prea devreme, înainte ca ei să își definitiveze într-un mod rezonabil partea de pregătire. În particular, noi îi încurajăm să cunoască întreprinderile începând cu anul trei. Pe de o parte, până în acel moment, studenții nu au acumulat destule cunoștințe pentru a deveni utili pe piața muncii în domeniul electronicii. Noi încercăm să cădem de comun acord cu angajatorii să nu-i ia mai devreme, pentru că acest lucru duce la absenteism școlar. O altă problemă este că studenții se angajează prea devreme și nu acolo unde studiile pentru care au optat la masterat se mulează. Ar fi foarte bine ca ei să aibă o simetrie între domeniul ales și planul de masterat pe care îl urmează”.
Cazul acestei facultăți este unul fericit. Rata șomajului în rândul tinerilor este printre cele mai mari din Europa. În luna iunie 2016, procentul României era de 20,4%, proporția băieților fiind de 19,4%, iar a fetelor de 22%.
Pe aceeași linie a mers și declarația prodecanului, care spune că studentul ar trebui să aibă mai multă răbdare până la momentul semnării unui contract cu o companie. „Ei vor să învețe în particular ce le spune compania și în paralel ce avem noi în planul de învățământ. Dacă reușesc să găsească și să evolueze într-o companie cu perspectivă profesională mai bună și după aceea să rămână angajați acolo, e un câștig. Eu sper că mai contează și notele din facultate, nu doar experiența acumulată la locul de muncă. Dacă un student nu-și dă silința la cursuri, cred că se va plafona și nu va reuși să îndeplinească cerințele angajatorului. Va fi la nivelul de operator sau tehnician”, spune Mihnea Udrea.
Cursurile facultății ar încânta pe oricine
Dacă ești în postura de boboc care vrea să opteze pentru o facultate de top din România, programele de studiu din cadrul acesteia sunt foarte atractive.
„Pregătirea de bază include cursuri precum: matematică, fizică, limbaje de programare. Pregătirea specifică, constituind fundamentul pregătirii profesionale, se desfăşoară în domeniul complex al electronicii, telecomunicaţiilor şi tehnologiei informaţiilor, iar cea complementară are loc prin studierea de limbi străine, economie, management, filozofie, sociologie, psihologie, integrare europeană, cultură şi civilizaţie europeană, educaţie fizică”, se arată în prezentarea generală de pe site-ul facultății.
Însă întrebându-i pe cei care mai au câteva sute de metri de „alergat” la „maratonul student la Poli” dacă ar sfătui pe cineva să urmeze această facultate, părerile au fost împărțite.
Cătălin Sandu: „Cursurile și partea teoretică nu te ajută în procedeul de formare profesională de care ai nevoie după terminare. Aș putea să spun că am făcut o greșeală că am venit la această facultate. Nu este chiar ce m-am așteptat. Faptul că am intrat ușor și mă descurcam bine la matematică și fizică nu s-a reflectat în materiile studiate aici. Mă așteptam să se prezinte mai mult ceea ce urma să fac, nu m-am așteptat la lucruri atât de complicate, dificile și din foarte multe domenii. Dacă aș cunoaște o persoană care vrea să se încrie aici, n-aș îndruma-o cu siguranță”.
Adina Belivacă, și ea studentă în anul patru, spune că ar vrea să părăsească România după terminarea facultății: „Din punctul de vedere al facultății terminate, cred că o să am un viitor mult mai strălucit decât alți oameni. O să ne ajute să ne găsim repede locuri de muncă, dar, sincer, cred că aș prefera să plec în străinătate, deoarece remunerația lasă de dorit. La partea practică nu știu dacă facem exact ceea ce își doresc angajatorii. Aș sfătui pe oricine interesat să vină la această facultate. Eu aș mai da încă o dată admiterea”.
Gloria Tudose, unul dintre studenții cu cele mai mari note din generație, mărturisește că nici în ruptul capului nu ar pleca să lucreze în afara țării, dar nici nu s-a gândit foarte mult la cum ar arăta viitorul său. „Cred în aplicarea electronicii în România. Eu consider că ceea ce am făcut aici mă va ajuta în momentul în care voi semna un contract. De obicei, oamenii din câte aud, că sunt studentă aici, se miră, pentru că este grea. Eu spun cu mândrie că sunt la Poli. Îndrumarea din partea profesorilor a existat”.
Beniamin Vlad, aflat pe ultima sută de metri până la licență, spune că este mândru că va avea o diplomă pe care va scrie „inginer în telecomunicații”: „Cred că o să am un viitor promițător dacă o să-mi dau interesul și o să fiu și autodidact. În principiu, cred că sunt șanse să-mi găsesc un job într-un domeniu care îmi place. Nu trebuie să ne limităm doar la cursuri, trebuie să învățăm și singuri, doar așa avem șanse să avem un viitor bun. Uneori ne pierdem pe parcurs și interesul nostru scade. Au fost momente în care am spus că am făcut cea mai bună alegere din viața mea. Pe parcurs lucrurile se conturează, iar eu mi-am păstrat entuziasmul până în prezent”.
Alexandru Colipcă spune și el că a ales bine unde va studia: „O să iau o diplomă care este recunoscută pe plan internațional. Cursurile ne ajută cam în proporție de 10-20% , dar din punct de vedere al materiei facultatea ne creionează, să zic așa, o experiență. Cel mai mult ne ajută cu rezisntența la program încărcat, lucru peste care vom da și la un loc de muncă. Indiferent dacă nu am fost de acord cu anumite materii, este o facultate foarte bună din punctul de vedere al seriozității. Am un viitor în România.“
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.