Stupoare la Buenos Aires: Argentina, băgată în faliment de două fonduri speculative din SUA

La 13 ani după cea mai mare criză financiară din istoria sa, Argentina se află din nou, oficial, în incapacitate de plată, de data aceasta una parţială. Stupoare pe străzile din Buenos Aires, după ce miercuri, 30 iulie, guvernul peronist al preşedintei Cristina Fernandez Kirchner nu a reuşit să ajungă la un acord cu fondurile speculative NML şi Aurelius, care reclamă rambursarea a 1,3 miliarde de dolari.

„Chiar dacă este regretabil, credem că aceasta nu va avea consecinţe majore” – Christine Lagarde

Marea problemă este că, după succesul înregistrat în justiţie, în SUA, de cele două fonduri speculative, alţi creditori ar putea recurge la această cale şi astfel Argentina s-ar putea trezi că are de rambursat o sumă care va exploda cu fiecare verdict, iar statul nu are decât rezerve de 30 de miliarde de dolari. “Este o situaţie îngrijorătoare şi complexă, iar băncile private s-au pus într-o situaţie politică incomodă”, spune economistul Guillermo Nielsen. Directoarea FMI, Christine Lagarde, a minimalizat impactul incapacităţii de plata: „Chiar dacă este regretabil, credem că aceasta nu va avea consecinţe majore”, a spus ea.

Prima victimă va fi populaţia

Intrarea în acest “faliment selectiv” s-a hotărât după eşecul negocierilor de la New York dintre ministrul argentinian de Finanţe, Axel Kicillof, şi fondurile speculative care cer rambursările. Este vorba de fonduri de investiţii care au acceptat restructurarea datoriilor argentiniene, în 2005 şi 2010. Fondurile cer, în primă fază, circa 540 de milioane de dolari, bani care au fost blocaţi printr-o decizie a justiţiei americane (litigiul s-a judecat în SUA pentru că obligaţiunile argentinene cumpărate de fondurile de investiţii au fost emise în baza legilor americane) în conturile de la New York ale Băncii centrale a Argentinei.

Cifra pare o glumă pe lângă cele 100 de miliarde de dolari pe care Argentina trebuia să îi plătească în 2001, însă amintirea crizei din urmă cu 13 ani şi a dezastrului provocat în economia argentiniană de intervenţia FMI face ca populaţia să fie îngrijorată, mai cu seamă că analiştii consideră că oamenii simpli vor avea de suferit şi de această dată. “Prima victimă va fi macroeconomia, cu importuri mai scumpe şi o scădere a exporturilor, ceea ce va duce la o inflaţie şi mai mare, a cărei victimă va fi populaţia”, susţine economistul Guillermo Nielsen, citat de Le Monde.

O “situaţie inedită, insolită şi nedreaptă”

“Vom căuta o soluţie justă, echilibrată şi legală pentru 100% dintre creditorii noştri”, dar “în condiţii rezonabile, fără tentative de extorcare”Ministrul argentinian de Finanţe vorbeşte despre o “situaţie inedită, insolită şi nedreaptă”. La instrucţiunile primite din partea preşedintei Cristina Kirchner, ministrul a negat că ţara sa se află în incapacitate de plată. “Nu este un faliment. Un verdict controversat nu ne lasă să ne plătim creditorii aşa cum am făcut-o mereu. Va trebui să găsim o altă denumire, poate nu incapacitate de plată, ci ‘Griescapacitate’ de plată”, a spus ministrul, Thomas Griesa fiind judecătorul federal american care a decis că Argentina trebuie să plătească 1,3 miliarde fără întârziere celor două fonduri speculative. “Vom căuta o soluţie justă, echilibrată şi legală pentru 100% dintre creditorii noştri”, a spus ministrul de Finanţe, dar “în condiţii rezonabile, fără tentative de extorcare”.

„Dinastia” Kirchner în lupta cu capitalul de risc

Cum a ajuns Argentina condusă de Nestor Kirchner (2003-2007) şi apoi de soţia sa, Cristina Fernandez, în această situaţie. Totul începe cu marele faliment din 2011, moment începând cu care guvernele de la Buenos Aires s-au străduit să-şi convingă creditorii că trebuie să accepte o restructurare a datoriilor. 93% dintre creditori au acceptat să renunţe la 70% din banii pe care îi aveau de recuperat şi să primească restul sumelor eşalonate pe o perioadă mai lungă. Însă 7% dintre creditori nu au acceptat şi au vândut creanţele unor fonduri speculative, printre care NML şi Aurelius. Asemenea fonduri cumpără datoriile companiilor aflate în stare jalnică sau ale statelor într-o stare deloc mai bună, totul cu scopul de a face profit fie în momentul restructurării datoriilor, fie printr-o decizie în justiţie. În cazul de faţă, justiţia americană a dat dreptate celor două fonduri şi a ordonat rambursarea 100% a creanţelor.

Aceasta a fost cerută pe 16 iunie de Curtea Supremă din SUA. Argentina a plătit zece zile mai târziu circa un miliard de dolari. Numai că judecătorul Thomas Griesa a invalidat tranzacţia şi a cerut returnarea banilor către statul argentinian. Aceasta pentru că magistratul american a considerat că guvernul argentinian trebuia să plătească toate datoriile tuturor creditorilor şi totul simultan. Griesa a dat Argentinei răgaz de o lună.

Linii roşii depăşite de preşedinta Argentinei

Ne putem întreba care ar fi fost probabilitatea de succes în justiţie pentru fondurile speculative în faţa Argentinei dacă preşedinta Cristina de Kirchner nu ar fi luat câteva decizii în ultimii ani, printre care naţionalizarea activelor companiei petroliere spaniole Repsol, un gest care a stârnit îngrijorare printre marii jucători pe această piaţă. Motivul din spatele naţionalizării, susţineau spaniolii, ar fi fost descoperirea unor zăcăminte mari de gaze de şist, pe care statul argentinian ar dori să le exploateze singur. Se adaugă apoi fricţiunile cu Marea Britanie pentru platoul continental din zona insulelor Malvine, bogat în hidrocarburi. Mai urmează recentul acord nuclear semnat de Argentina şi Rusia, cu Rosatom, care va intra în competiţia pentru construirea a doua centrale nucleare. Se adaugă şi abţinerea Argentinei la ONU, în luna martie, atunci când s-a votat împotriva recunoaşterii anexării Crimeii de către Federaţia Rusă. Nu în ultimul rând, Occidentul, şi mai cu seamă hegemonul absolut al emisferei vestice, nu a văzut cu ochi deloc buni strategia Cristinei Kirchner de a miza mult pe cartea naţionalistă, blamând Vestul pentru toate eşecurile politicilor sale economice. Iar momentul în care se vor face simţite efectele incapacităţii de plată va veni chiar înaintea alegerilor generale de la finalul anului 2015…

Argentina văzută de pe Wall Street: “naţionalism indignat”

Văzută din City-ul londonez sau de pe Wall Street, actuala criză din Argentina arată altfel decât pe străzile din Buenos Aires. Astfel, The Economist scrie că preşedinta argentiniană susţine degeaba că ţara sa nu este în faliment şi că greşeala sa a fost că s-a ascuns în spatele unui “naţionalism indignat” în loc să negocieze cu adevărat cu creditorii. “Doamna Fernandez are dreptate să spună că urmările verdictului american sunt perverse, deschizând o dispută financiară mare în încercarea a de a rezolva una relativ măruntă. Dar guvernul ei nu este primul lovit de un asemenea verdict. În loc să se revolte, ea ar fi trebuit să încerce să-i reducă efectele. Falimentul nu ajută pe nimeni: niciun creditor nu va fi plătit, iar Argentina pare din nou un paria, iar economia sa va fi văduvită de împrumuturi şi investiţii”, scrie revista britanică.

Strada se teme de concedieri masive

Pe străzile din Argentina însă, magistratul american este comparat cu Spruille Braden (ambasadorul SUA “specializat” în faceri şi desfaceri de guverne în America Latină a anilor ’40), iar Cristina Kirchner este asemănată cu Juan Peron. Argentinienii simpli, cei care consumă naţionalismul servit de doamna Kirchner, vor fi primii loviţi de verdictul de la New York. Economiştii susţin că recesiunea care a început anul acesta se va agrava (PIB-ul va scădea cu 4%), iar inflaţia va ajunge chiar la 40%. Dacă întreprinderile nu vor face faţă noilor condiţii, vor urma concedieri în masă. Economia a ajuns să depindă de exportul de resurse energetice, iar veniturile nu au fost folosite pentru diversificarea economică. Nici sindicaliştii nu sunt mulţumiţi de prestaţia guvernului. “Guvernul critică fondurile speculative şi are dreptate, dar face exact ce fac aceste fonduri atunci când vine vorba de salariile muncitorilor argentinieni”, spune Hugo Moyano, şeful Confederaţiei generale a muncitorilor, mişcare care susţine actuala opoziţie.

Guvernul susţine că va lua măsuri, care par ele însele falimentare: statul va asigura o parte din salariul pe care companiile nu îl mai pot plăti, doar pentru ca angajatul să nu fie concediat. Presiunea creditorilor occidentali şi acest proiect al guvernului par a fi măsuri şi contramăsuri în vederea alegerilor ce urmează în 2015.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.