Recenta plecare a giganţilor de la Chevron din România este unul dintre multele eşecuri pe care companiile de peste Ocean le-au raportat în lume în ceea ce priveşte exploatarea gazelor de şist. Acasă la ei, americanii au dat lovitura în sensul că tehnologiile de fracturare hidraulică au dus la crearea unei independenţe energetice şi au generat scăderea preţurilor ţiţeiului. Ţinând cont de această poveste de succes, americanii au purces la investiţii peste hotare.
Timp de cinci ani, Chevron şi ExxonMobil din SUA şi Royal Dutch Shell din Marea Britanie au investit 5 miliarde de dolari pentru a exporta boomul nord-american, conform Wall Street Journal. Rând pe rând, companiile au renunţat la aproape toate operaţiunile iar motivele sunt diverse: instituirea de sancţiuni economice împotriva Rusiei de către Occident, moratoriul asupra fracturării hidraulice în Germania, rezultatele slabe ale explorărilor din Polonia sau ieftinirea petrolului de şist sub costul de producţie.
În Polonia, estimările au scăzut dramatic de la 5,3 mii de miliarde de metri cubi la maximum 768 miliarde de metri cubi. În România, Chevron a săpat şi a decis să plece. Shell a redus investiţiile din Turcia, Ucraina sau Argentina. Exxon a plecat din Polonia şi Ungaria şi a pus în stand-by operaţiunile din Germania.
Singurele locuri pe planetă unde se derulează operaţiuni de exploatare de gaze şi petrol de şist sunt China, Canada, Argentina şi bineînţeles SUA. Sunt speranţe de expansiune în Argentina şi Algeria, dar sunt planuri de foraj în Marea Britanie şi Polonia, în ciuda eşecului de până acum. În Polonia, operaţiunile sunt vizate de companii mai mici, după modelul de pionerat din SUA, atunci când astfel de companii au dat lovitura în gazele de şist.
„Ca şi în SUA, micile companii vor fi cele care vor obține primele rezultate pozitive”, spune Oisin Fanning, CEO al San Leon Energy. Firma, listată la Londra, a anunţat în februarie descoperirea unui zăcământ de gaze de şist exploatabil comercial în Polonia şi estimează că va începe producţia în 2016. În spatele acestei societăţi se află magnatul George Soros.
Pe aceşti mici producători, tehnologia de fracturare hidraulică îi ajută de minune pentru că nu se complac în birocraţia greoaie specifică giganţilor, cu ierarhii executive stufoase.
Una dintre problemele cu care s-au confruntat companiile a fost costul mare al forajului prin fracturare hidraulică în afara SUA în perioade de reducere a preţurilor de vânzare la ţiţei. Forarea de sonde de explorare în regiuni noi presupune experimente şi nu poate beneficia de economiile de scală prezente în regiunile dezvoltate din acest punct de vedere. În Polonia sau China, forajul unei sonde de explorare costă circa 25 milioane dolari, faţă de 5 milioane dolari în SUA, scrie Wall Street Journal.
Cei de la Shell au discutat pentru prima oară posibilitatea de a explora după petrol şi gaze de şist în China în 2006. La acea dată, compania încheiase deja acorduri de concesiune pentru concesiuni de şist în Suedia, Turcia, Rusia şi Ucraina. Sancţiunile economice au deviat planurile din Rusia şi Ucraina. Shell a părăsit Suedia în 2011, după explorări lipsite de succes. Compania analizează în prezent rezultatele sondelor de explorare din Turcia şi aşteaptă clarificări de la guvernul Africii de Sud cu privire la posibile proiecte similare.
În China, Shell a descoperit gaze de şist în 2011. Însă din cauza geologiei complicate, a infrastructurii deficitare şi a protestelor ecologiste, lucrările au mers foarte greu, iar compania a decis anul trecut să renunţe.
Ţările cu companii petroliere de stat puternice, precum China, Argentina sau Arabia Saudită, au cele mai mari şanse să dezvolte cu succes zăcăminte de hidrocarburi de şist. Ele beneficiază de sprijinul guvernului şi au bani mulţi. În plus, angajamentul lor faţă de ţările respective este pe termen lung, deci îşi pot permite să investească pe termen lung.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.