Tot mai mulţi analişti consideră că embargoul petrolier impus Iranului de statele UE este o declaraţie de război, fapt confirmat de întărirea prezenţei militare a SUA, Marii Britanii şi Franţei în Golf. Lumea poate trăi o criză similară primului şoc petrolier, avertizează FMI.

„O oprire a importurilor de petrol iranian de către statele din Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, fără compensarea dintr-o altă sursă, va duce la o creştere iniţială a preţului petrolului cu 20-30%, chiar dacă alţi producători vor oferi, în timp, un volum compensator de petrol", se arată într-un raport al FMI, prezentat la Forumul Economic Mondial de la Davos. În viziunea FMI, impactul va fi unul similar cu cel al primei crize a petrolului.

FMI merge şi mai departe şi avertizează că o eventuală blocare a strâmtorii Hormuz de către Iran ar "neutraliza o mare parte din capacitatea de rezervă a OPEC", pentru că Arabia Saudită foloseşte această rută de export şi nu ar mai putea compensa lipsa de ofertă de petrol de pe piaţă. În acest caz, preţul petrolului ar putea creşte cu peste 30%. FMI arată că "există rute alternative, însă doar pentru o mică parte din petrolul transportat prin strâmtoare şi va dura până când noile rute vor deveni operaţionale, în timp ce costurile de transport vor creşte semnificativ".

Mai multe state din OCDE au impus sancţiuni financiare Iranului, iar statele UE au decis să impună un embargou petrolier Republicii Islamice. Până în luna iulie, contractele petroliere europene încheiate cu Iranul vor trebui anulate.

Analiştii occidentali consideră că, în cazul în care alţi mari parteneri ai Iranului, precum China, Japonia sau India, nu îşi vor spori cererea, embargoul petrolier impus de Vest nu va putea fi combătut de Iran decât fie prin schimbarea regimului de la Teheran, fie printr-o acţiune militară de blocare a strâmtorii Hormuz. In acest fel, pretul petroplului va fi aruncat în aer, iar Teheranul ar putea obţine acelaşi profit ca şi acum, exportând un volum mai mic.

Nu este exclusă nici posibilitatea ca Iranul să lanseze atacuri sub drapel fals asupra facilităţilor petroliere din Arabia Saudită, prin intermediul grupărilor teroriste şiite din regatul saudit. În acest fel, strâmtoarea Hormuz ar putea fi folosită pe mai departe de Iran pentru exporturile către statele asiatice.

Statele europene şi SUA demonstrează că sunt conştiente de o asemenea dinamică în regiunea Golfului. În această luna, două portavioane americane au făcut joncţiunea în Marea Arabiei. Este vorba despre USS Abraham Lincoln şi USS John Stennis. Primul dintre cele două portavioane a intrat în Golful Persic în urmă cu o săptămână, însoţit de un crucişător şi două distrugătoare americane, alături de o fregată, un vas de deminare şi unul de desant ale marinei britanice şi o fregată a marinei militare franceze. În Marea Arabiei se află un portavion american, alături de un distrugător şi un crucişător. Deşi şi-au retras trupele din Irak, SUA şi-au sporit prezenţa militară în Kuweit.

Potrivit site-ului israelian Debkafile, Teheranul negocociază cu India şi China o modalitate de tranzacţionare a petrolului independentă de sistemul financiar de la Londra şi New York, care a interzis operaţiunile cu banca centrală a Iranului. Una dintre propuneri este ca plata pentru petrolul iranian să se facă în aur şi nu în dolari. Ultima decizie de a renunţa la dolar ca singura valută în care se tranzacţionează petrolul aparţine Irakulului. La trei ani de la această hotărâre, regimul Saddam Hussein era răsturnat.