Traficul de persoane este o problemă care afectează în continuare România, dar se fac eforturi pentru înăsprirea legislației, iar în 2014 a crescut numărul traficanților de persoane condamnați la pedepse cu închisoarea, relevă raportul anual privind traficul de persoane dat publicității luni de Departamentul de Stat al SUA, citat de Agerpres.
România este o țară sursă, de tranzit și de destinație pentru persoanele victime ale traficului de forță de muncă, precum și pentru femeile și copiii victime ale traficului sexual. Românii sunt o sursă semnificativă a victimelor traficului de forță de muncă și de exploatare sexuală în Europa de Vest (în special în Marea Britanie, Italia, Spania și Franța) și în Europa Centrală și de Sud (în special în Cehia, Ungaria și Grecia). Bărbații, femeile și copiii români sunt victime ale traficului de forță de muncă în mai multe domenii, dar sunt și forțați să cerșească și să fure în România și în alte țări europene. Femeile și copiii români sunt victime ale traficului sexual în România și în alte țări europene. Românii forțați să cerșească și să comită infracțiuni sunt adesea copii romi.
România este o țară de destinație pentru un număr limitat de victime ale traficului de persoane din afara granițelor, cum ar fi victime ale traficului sexual din Republica Moldova și Polonia și victime ale traficului de forță de muncă din Bangladesh și Serbia. Oficiali guvernamentali au fost condamnați pentru infracțiuni de trafic de persoane, dar au fost raportate și situații în care oficiali locali au obstrucționat investigarea unor cazuri de trafic.
Potrivit documentului citat, Guvernul român nu îndeplinește standardele pentru eliminarea traficului de persoane, însă depune eforturi semnificative în acest sens. Guvernul a demonstrat că face eforturi pentru întărirea legislației, dar au fost date sentințe ușoare care nu i-au împiedicat pe traficanți, iar victimele nu au fost în siguranță după ce traficanții au fost eliberați. Guvernul a identificat un număr mare de victime, însă doar jumătate dintre acestea au beneficiat de asistență din partea instituțiilor publice și private. Guvernul nu a alocat finanțare ONG-urilor care oferă asistență, iar victimele au avut dificultăți în a obține servicii medicale, consiliere psihologică și despăgubiri din partea traficanților.
Recomandările pentru autoritățile române privesc alocarea de fonduri publice pentru ONG-uri și pentru noi centre de adăpostire a victimelor traficului de persoane, îmbunătățirea accesului la servicii medicale, creșterea calității consilierii psihologice, anchetarea și condamnarea traficanților și a oficialilor care sunt complici cu aceștia, cu sentințe suficient de severe comparativ cu gravitatea faptelor.
Autoritățile române au investigat 875 de cazuri de trafic de persoane în 2014, în creștere de la 714 cazuri în 2013. Instanțele române au condamnat 269 de traficanți în 2014, o ușoară creștere față de 252 de condamnări în 2013. 67% dintre traficanții condamnați au primit pedepse cu închisoarea de la unu la 15 ani, ceea ce marchează o creștere față de 2013 când 59% dintre traficanții condamnați au primit pedepse cu executare. Trei oficiali guvernamentali au fost condamnați pentru trafic de forță de muncă în 2014.
Raportul notează că guvernul susține eforturile de prevenire a traficului. Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane coordonează implementarea strategiei de combatere a traficului pentru perioada 2012-2016 în cooperare cu ONG-urile și a pus la punct un plan de acțiune pentru perioada 2015-2016. Agenția publică periodic rapoarte și statistici privind traficul de persoane și a participat la implementarea unei campanii naționale și a 53 de campanii locale de conștientizare, care au avut o audiență de peste 2 milioane de persoane.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.