SUA şi Rusia arată cât de inutil este Tribunalul Penal Internaţional

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret prin care retrage Rusia din Curtea Penală Internaţională, care judecă acuzaţii grave precum genocide şi crime împotriva umanităţii, relatează The Associated Press. Decretul lui Putin a fost publicat miercuri pe site-ul Kremlinului, la o zi după ce Comisia pentru Drepturile Omului din cadrul Adunării Generale a ONU a aprobat o rezoluţie prin care condamnă „ocuparea temporară a Crimeei” de Rusia.

Decizia Moscovei vine în contextul în care secretarul de Stat al SUA, John Kerry, a sugerat că Rusia şi Siria ar trebui judecate pentru crime de război comise în timpul asediului asupra Alepului. Dincolo de tragedia din Alep, declaraţia lui John Kerry este inconsistentă atât legal, cât şi moral. În plus, ultimele evoluţii privind Curtea Penală Internaţională nu fac decât să indice eşecul tot mai pronunţat al instituţionalismului liberal.

Rusia nu se poate retrage dintr-un organism din care nu a făcut parte

Lucrul despre care vorbesc mai puţin agenţiile internaţionale de presă este că decizia Kremlinului este una mai degraba simbolică, pentru că Federaţia Rusă a semnat, dar nu a ratificat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale, tratatul care instituie acest tribunal internaţional. De altfel, un comunicat publicat miercuri de Ministerul de Externe de la Moscova nu vorbeşte despre retragerea Rusiei din CPI, ci derspre “intenţia Rusiei de a nu deveni parte a Statului de la Roma”.

Este vorba de o intenţie şi nu de retragerea dintr-un organism din care Rusia nu a făcut niciodată parte în mod efectiv. În aceste condiţii, asocierea Rusiei cu Burundi, Gambia şi Africa de Sud (ţări africane care fac parte din CPI şi care au anunţat în luna octombrie că intenţionează să se retragă) este una eronată.

Agenţiile de presa mai informează ca ONU condamnă totodată Moscova pentru abuzuri asupra drepturilor omului precum discrimări ale unor locutori ai peninsulei Crimeea, anexată de Federaţia Rusă prin încălcarea dreptului internaţional.

CPI – faţa neocolonialismului occidental?

Presa americană relatează pe larg despre aceasta “retragere” a Rusiei din CPI, însă nu trebuie uitat că Statele Unite sunt în aceeaşi situaţie ca şi Rusia raportat la tribunalul internaţional de la Haga – Washingtonul nu a ratificat Statutul de la Roma şi nu este membru al CPI. Cât priveşte China, aici Statutul de la Roma nu a fost nici măcar semnat.

Marile puteri Rusia, China şi SUA nu sunt membre ale CPI, iar în aceste condiţii, tribunalul de la Haga a devenit un soi de jandarm al lumii africane, toate cazurile judecate la Haga fiind ale unor lideri de pe continentul negru. Este şi motivul pentru care ţara fanion a Africii, Africa de Sud, a luat decizia, e drept una care îi va păta imaginea, de a anunţa pregătirea retragerii din CPI. În 14 ani de existenţă, CPI a pronunţat nouă verdicte dintre care opt au fost împotriva unor lideri africani, iar unul a vizat Georgia. Este unul dintre motivele pentru care regimurile africane consideră CPI doar un alt instrument prin care Vestul îşi urmăreşte interesele coloniale în Africa.

Închisorile secrete ale CIA – Statele Unite pot fi acuzate de „crime de război”

În acest context al acuzelor aduse de ONU Rusiei, pentru modul în care tratează populaţia din Crimeea, trebuie amintit că, în urmă cu o zi, procurorul şef al CPI, argentinianul Luis Moreno Ocampo, a afirmat într-un raport că sunt „motive rezonabile” să creadă că Statele Unite au comis „crime de război” prin torturarea unor deţinuţi în Afganistan şi în alte închisori CIA, din România, Polonia şi Lituania.

În cazul deţinuţilor din Afganistan, procurorii internaţionali arată că “nu au fost abuzuri în câteva cazuri izolate. Ele par comise ca parte a unor tehnici de interogare, în încercarea de a obţine “informaţii operative” de la deţinuţi”. “Victimele au fost supuse în mod deliberat violenţei fizice şi psihice, iar crimele au fost comise cu o cruzime deosebită şi într-un mod care a nesocotit demnitatea umană a victimelor”.

Procurorii au afirmat că vor decide dacă vor cere sau nu autorizare pentru a investiga acţiunile militarilor SUA în Afganistan, investigaţie care ar putea duce la acuzaţii pentru comiterea unor crime de război. Procurorii CPI nu au juristidicţie în Statele Unite (stat nesamnatar al Statutului de la Roma), însă, având în vedere că infracţiunile amintite s-au petrecut în Afganistan (ţară membră a CPI), personalul militar american responsabil ar putea ajunge în boxa acuzaţilor de la Haga. Spre deosebire, acuzaţiile aduse Rusiei în Ucraina privesc o ţară care nici ea nu a ratificat Statutul de la Roma, fapt care face extrem de dificilă iniţierea unei anchete.

În cazul crimelor din Afganistan, poziţia Statelor Unite, ţara care făcea apel la judecarea Rusiei pentru crime de razboi în Siria, este următoarea: o anchetă a Curţii Penale Internaţionale (CPI) privind torturarea câtorva zeci de deţinuţi în Afganistan şi în închisorile CIA din străinătate nu este “nici justificată, nici adecvată”.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.