Succesorul lui Ceauşescu, între „brokerii puterii” şi „rivalii eclipsei”

O serie de documente, desecretizate din arhiva CIA, oferă o nouă perspectivă asupra situaţiei politice şi economice a României în timpul regimului comunist. Documentele sunt acum publice datorită ordinului executiv 13526, care presupune desecretizarea dovezilor istorice mai vechi de 25 de ani. Documentele arată analizele CIA asupra situaţiei din România din timpul Războiului Rece şi capacităţile militare şi ale instalaţiilor militare de producţie. În acelaşi timp, numeroase documente au fost pregătite pentru o posibilă succesiune a lui Nicolae Ceauşescu, acoperind cauzele înlocuirii sale şi potenţiali succesori.

Unul dintre acestea, numit „Nelinişte în România. Cauze şi implicări“, a arătat printr-o analiză amplă cum regimul lui Ceauşescu a fost subminat de politici interne, „nelinişte şi stagnare economică“ şi i-a identificat pe participanţii-cheie care l-au înlocuit printr-un proces „forţat de succesiune“.

Se regăseau Emil Bobu, viceprim-ministru şi Secretar pentru Agricultură la Biroul Permanent, Elena Ceuşescu, soţia dictatorului şi prim-viceprim-ministru la Biroul Permanent, Iosif Blanc, secretar la Biroul Permanent, şi Ion Coman, secretar pentru Afaceri Militare şi de Securitate. Toţi făceau parte din „cercul restrâns“ al lui Ceauşescu. Al doilea grup, numit „brokerii puterii“, indivizi puternici în sfera politică, care, deşi erau loiali lui Ceuşescu, nu au fost eliminaţi în cadrul loviturii de stat. Aceştia erau Ilie Verdet, prim-ministru la Biroul Permanent, Constantin Dăscălescu, secretar la Biroul Permanent pentru Organizaţia de Partid, Ștefan Andrei, ministru al Afacerilor Externe, Cornel Burtică, ministru de Comerţ.

Al treilea grup, numit „rivalii eclipsei“, a inclus figuri anterior puternice din punct de vedere politic, care au căzut în declin politic şi ar fi jucat „roluri majore în realizarea unei mişcări împotriva lui Ceauşescu“. Aceştia erau Virgil Trofin, care a criticat „cultul personalităţii şi politica autrocrată“ a lui Ceauşescu, Paul Niculescu, preşedintele Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum, şi Ion Iliescu, pe atunci preşedintele Consiliului Naţional pentru Resursele de Apă. Iliescu, care a devenit ulterior preşedintele României după eliminarea lui Ceauşescu din 1989, a fost descris în cadrul documentului ca fiind „deştept, dinamic şi neobişnuit de sincer“. Documentul a relatat de asemenea că „tinereţea, capacitatea şi popularitatea în ascensiune între membrii birocraţiei sugerează că va fi o figură importantă în conducerea post-ceauşistă“. El este din nou menţionat drept un potenţia succesor într-un document din decembrie 1985 numit „România. Perspectiva lui Ceauşescu“. Subliniind în acelaşi timp situaţia economică şubredă, documentul îl menţionează, alături de Paul Niculescu şi Ilie Verdeţ, ca un potenţial lider, în cazul în care o conducere colectivă susţinută de Elena Ceauşescu, Emil Bobu, şeful Securităţii, Tudor Postelnicu, şi Ion Dincă ar eşua. Iliescu a fost preşedintele României între anii 1989 şi 1996 şi între anii 2000 şi 2004. El este în prezent preşedinte de onoare al Partidului Social Democrat (PSD), care a apărut în 1990 cu numele de Frontul Salvării Naţionale. În 1992, FSN a „rupt“ două partide politice: unul care a devenit actualul Partid Social Democrat şi Partidul Democrat, care a fuzionat cu Partidul Naţional Liberal în 2015.

În octombrie 2015 a fost anunţat faptul că Iliescu va fi judecat pentru crime împoriva umanităţii în cazul Mineriadei din 1990. Cazul face referire la reprimarea violentă a protestatarilor împotriva noului regim al lui Ion Iliescu, la mijlocul lunii iunie 1990, la doar şase luni de la Revoluţia din 1989. Investigarea în dosarul Revoluţiei a fost reluată în 2016. Peste 1.100 de oameni au fost ucişi, iar peste 3.300 au fost răniţi în cadrul evenimentelor din Bucureşti, Timişoara şi alte oraşe din România.

Documentele desecretizate ale CIA includ de asemenea articole despre agenţi români care au dezertat în SUA, precum fostul general al Securităţii Ion Mihai Pacepa. În timpul dezertării el era şeful interimar al Serviciului de Informaţii Externe al lui Nicolae Ceauşescu. Fostul preşedinte al României: „Nu tot ceea ce am trăit în comunism a fost rău“.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.