Cel puţin 7.600 miliarde de dolari, cam de două ori cât PIB-ul Germaniei, din avuţia financiară a familiilor lumii ar fi ascunse în paradisuri fiscale, arată un calcul făcut de un economist francez. Alte evaluări merg mai departe, estimând la 21.000 – 32.000 de miliarde de dolari activele ascunse de elita lumii în locuri cu taxe mici şi legislaţie fiscală laxă.
Mossack Fonseca este doar una din multele firme de avocatură care se ocupă cu înfiinţarea de companii offshore obscure sau dubioase şi cu toate acestea dezvăluirea numelor clienţilor săi a stârnit un cutremur politic şi media de proporţii mondiale.
Gabriel Zucman, un economist francez tânăr cu mai multe cărţi de profil publicate, estima într-o lucrare apărută anul trecut că în 2014 circa 8% (7.600 miliarde de dolari) din avuţia financiară a gospodăriilor lumii stau ascunse, în mare parte legal, în conturi din paradisuri fiscale. O treime din această sumă este îndesată în conturi elveţiene. Cifrele lui Zucman se concentrează pe active precum acţiuni şi obligaţiuni şi nu iau în considerare proprietăţi imobiliare. Estimarea economistului este, desigur, criticată de concurenţii săi, dar este menţionată de diferite publicaţii internaţionale de prestigiu. Revista Quartz îl descria pe Zucman în toamna anului trecut ca fiind unul dintre cei mai influenţi economişti ai momentului. Personajul nu a împlinit 30 de ani.
Zucman a găsit, de asemenea, că firmele americane îşi ţin 20% din profituri în paradisuri fiscale, de zece ori mai mult decât în 1980.
În 2012 BBC scria că superbogaţii lumii ascundeau în paradisuri fiscale „discrete“ cel puţin 21.000 de miliarde de dolari, cât economiile SUA şi Japoniei la un loc. Cifrele sunt valabile pentru 2010.
Calculul a fost făcut de James Henry, fost economist-şef al firmei de consultanţă financiară McKinsey (împlicată şi ea în diverse practici dubioase), pentru Tax Justice Network. La acea dată, expertul în taxe şi consilier al guvernului britanic John Whiting s-a arătat sceptic că suma ar fi atât de mare. „Evident, sunt ascunse sume semnificative, dar dacă sunt într-adevăr atât de mari, ce se face cu aceşti bani?“, se întreba el atunci. Acum chiar şeful guvernului britanic, David Cameron, are probleme deoarece documentele Panama arată că tatăl său a condus un fond de investiţii dintr-un paradis fiscal care nu a plătit taxe în Marea Britanie. Cameron a devenit premier în 2010.
James Henry spunea că estimarea de 21.000 de miliarde de dolari este una prudentă, iar suma reală s-ar putea apropia de 32.000 de miliarde de dolari. Henry a folosit date de la Banca Reglementelor Internaţionale, de la Fondul Monetar Internaţional şi de la guvernele naţionale.
Studiul său ia în calcul doar avuţia financiară depozitată în conturi bancare şi de investiţii şi nu active precum proprietăţi imobiliare şi iahturi.
Pentru Henry, „studiul reprezintă veşti bune. Lumea tocmai a localizat o grămadă mare de avuţie financiară care ar putea fi folosită în soluţiile pentru cele mai apăsătoare probleme globale”, spunea el.
Sursa: independent.md
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.