Sunt toţi la fel?

Vineri 25 octombrie, în plimbare pe Şoseaua Kiseleff, am dat de manifestaţia organizată de Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa“. Reprezentanţi din diferite ramuri afiliate erau adunaţi în faţa Muzeului de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Ei protestau împotriva Legii „Dialogului Social“ edictată de guvernul Boc în 2011 (Legea 62) şi a modificărilor aduse Codului Muncii de acelaşi executiv (Legea 40/2011).

Urmărind mai de aproape obiectul protestului, am aflat că, după doi ani şi jumătate de la intrarea în vigoare a amintitelor legi, cca. 1.200.000 muncitori au rămas fără protecţie prin eliminarea contractului colectiv. Dacă la începutul anului 2011 toţi salariaţii erau protejaţi de o formă a contractului colectiv de muncă, astăzi numai 30% îl mai pot folosi ca protecţie. În plus, modificările aduse Codului Muncii agravează situaţia angajaţilor şi creează un climat de nesiguranţă.

Situaţia este cunoscută. La masa rotundă „Reformele 2010-2011 şi implicaţiile lor“, participanţii, deşi cu vederi diferite – sindicate, patronat, OIM, Ministerul Muncii, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială şi Comisia Europeană –, au socotit necesar ca legislaţia muncii să fie pusă în concordanţă cu normele diriguitoare ale Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Există însă şi o raţiune directă a protestelor săptămânale ale Cartelului Alfa, în zilele când au loc şedinţele guvernului. Este vorba de „Protocolul semnat la 28 februarie 2011” de copreşedinţii Uniunii Social-Liberale, Victor Viorel Ponta şi Crin Antonescu, şi de reprezentanţii a 8 (opt) organizaţii sindicale şi patronale.

În acest protocol, punctul 1 are următoarea cuprindere:

„Uniunea Social-Liberală va prelua propunerile comune ale organizaţiilor sindicale şi patronale semnatare ale prezentului protocol, cu privire la legislaţia muncii, respectiv Legea Patronatelor, Legea Sindicatelor, Legea Negocierilor Colective, Codul Muncii etc. şi legislaţia economică, pentru a le promova ca iniţiative legislative în Parlamentul României, prin intermediul parlamentarilor proprii.“

Adeziunea electoratului pentru programul Uniunii Social-Liberale s-a manifestat hotărât de trei ori în 2012, la alegerile locale din iunie, la referendumul din iulie şi la alegerile parlamentare din decembrie. USL are în prezent în Parlament o majoritate de aproape 70%! Mai mult, la Congresul Partidului Social-Democrat din 2013, a fost adoptată o rezoluţie prin care PSD se angajează să promoveze modificările la Legea Dialogului Social (nr. 62/2011), propuse de confederaţiile sindicale.

La 18 octombrie 2013, preşedinţii a cinci confederaţii sindicale au înaintat prim-ministrului şi spre ştiinţă doamnei ministru al Muncii propuneri concrete de modificare a unor articole din Legea Dialogului Social, cu speranţa că vor fi promovate prin Ordonanţă de urgenţă (articolele 1, 3, 10, 41, 51, 52, 55, 72, 73, 74, 78, 128, 134, 135, 137, 141, 156, 161).

*

A trecut aproape un an de la alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, destul timp pentru a rezolva, treptat, priorităţile economice şi sociale. Între acestea, problema Legii Dialogului Social (nr. 62/2011), care a produs până în prezent numeroase şi grave consecinţe negative.

*

În timpul campaniei electorale din 2012 am auzit, nu o dată, cetăţeni dezamăgiţi afirmând „toţi (politicienii) sunt la fel“.

Când eşti martor la promisiuni de campanie neonorate sau chiar schimbate în contrariul lor, mai că eşti îndemnat să te întrebi: oare nu cumva cei mai mulţi politicieni sunt la fel, indiferent de afilierea la un partid?

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.