A fost curtată de-a lungul timpului de mai toate partidele politice. Voturile constante și disciplinate ale UDMR i-au adus portofolii în majoritatea guvernelor, promisiuni în general onorate de către partenerii politici, fie că s-au aflat la guvernare ori în opoziție. Chiar dacă n-a reușit să treacă de Constituție, Uniunea a știut să-și joace mereu cărțile.
Înființată la 25 decembrie 1989, UDMR are ca obiectiv major păstrarea identității și dezvoltarea comunității maghiare din România. Deși nu a fost înregistrată legal ca partid politic, participă la alegerile locale și parlamentare în baza Art. 62, alin. 2 din Constituție și a Legii 68/1992, Art. 4, alin. 2, potrivit cărora organizațiile minorităților sunt asimilate partidelor politice.
Un partener dorit de toți
Cu un electorat numeros și stabil, voturile UDMR sunt căutate constant de partide pentru a încheia parteneriate politice. Motiv pentru care Uniunea s-a aflat adesea la guvernare. Chiar și în opoziție, a încheiat parteneriate de susținere a partidelor care au câștigat alegerile și n-au avut majoritatea necesară pentru trecerea legilor ori votarea guvernelor.
UDMR are în actuala legislatură 21 de mandate de deputați și 9 de senatori.
Uniunea a fost cu adevărat în opoziție în perioada 1990-1992. Este singura excepție. Timp de 15 ani, din 1993 până în 2008, UDMR s-a aflat la guvernare. Cu FSN până în 1996. A făcut ulterior parte și din guvernul CDR în perioada 1996-2000, apoi, între 2000 și 2004, a susținut coaliția PSD – PUR, fără a face însă parte din coaliție. Anii 2004-2008 a găsit-o tot la conducerea țării, împreună cu Alianța D.A., iar după intrarea PD-L în opoziție, a rămas alături de PNL.
A trecut în opoziție după alegerile legislative din 2008, împreună cu PNL. Ca urmare a demiterii guvernului Boc 1 – PDL și PSD, în octombrie 2008, UDMR a intrat la guvernare împreună cu PDL și UNPR și a alcătuit guvernul Boc 2, în decembrie 2009. Atunci, Uniunea a primit trei ministere: Cultură, Mediu și Sănătate.
La Congresul UDMR din februarie 2011 de la Oradea, au participat premierul Emil Boc – PDL, precum și președinții celor două partide din opoziție, Victor Ponta – PSD și Crin Antonescu – PNL.
Moțiunea de cenzură din 2012, care a dus la demiterea guvernului Ungureanu, a determinat trecerea UDMR în opoziție.
Moțiunile de cenzură
Din cele 31 de moțiuni de cenzură depuse în perioada 1990-2015, UDMR a fost inițiatoarea a 8 dintre ele. Doar 2 au trecut și au dus la căderea guvernelor împotriva cărora s-au depus.
Pe 13 octombrie 2009, moțiunea „11 împotriva României“ a fost depusă de PNL și UDMR și a provocat căderea guvernului Boc 1.
Pe 27 aprilie 2012, moțiunea „Opriți Guvernul șantajabil. Așa nu, niciodată!“ a fost inițiată de PSD și PNL împotriva guvernului Mihai Răzvan Ungureanu, după 2 luni și jumătate de mandat.
Membri în Guvern, dar nu la guvernare
Și după ultimele alegeri parlamentare, din decembrie 2016, UDMR a semnat un protocol de colaborare cu membrii coaliției PSD – ALDE, prin care Uniunea s-a angajat să sprijine inițiativele legislative și numirea premierului. „Nu avem nicio propunere, dar dacă va fi desemnată persoana propusă de coaliţia PSD – ALDE, conform înţelegerii noastre, vom vota“, spunea atunci Kelemen Hunor, președintele UDMR.
Tot atunci, Liviu Dragnea, șeful PSD, declara că UDMR își va menține în guvern posturile ocupate. „Cred că acele posturi în mod tradiţional au fost ocupate de reprezentanţi de la UDMR, indiferent dacă au fost sau nu la guvernare, şi cred că a fost o măsură bună şi înţeleaptă, pe care nici noi nu cred că e bine să nu o respectăm. Ştiu că sunt câteva posturi unde, drept cutumă, acolo au fost oameni din partea lor.“
Kelemen Hunor a spus că este vorba despre portofoliul de secretar de stat la Educație și despre doi subsecretari de stat din Departamentul pentru Relații Interetnice, dar a subliniat că, „din acest punct de vedere, lucrurile nu cred că trebuie schimbate. Acest lucru nu înseamnă guvernare în niciun caz. Dacă ai membru în cabinet, eşti la guvernare, dacă nu, nu eşti la guvernare“.
După un potop de acuzații, liderul UDMR a anunțat că parlamentarii Uniunii nu vor participa la votul moțiunii de cenzură. „Nu rupem hainele de pe noi azi, pentru că nu e cazul. Nu se pune problema dacă am ajuns sau nu la o înțelegere, nu ne-am certat, nu ne certăm cu nimeni, nici măcar cu domnul Băsescu, (…) și vom continua, nu renunțăm la niciun proiect!“, a spus Kelemen Hunor.
Penalii din UDMR
În 2015, UDMR avea 4 parlamentari cu probleme în justiție. Dintre aceștia, 2 au fost condamnați definitiv cu suspendare, respectiv deputații Levente Andras Mate și Karoly Kerekes, unul a fost trimis în judecată, senatorul Olosz Gergely, și unul a fost urmărit penal, deputatul Attila Marko.
Președintele Uniunii a fost avocatul a doi politicieni din propriul partid. Primul, Nagy Zsolt, fost ministru al Comunicațiilor, condamnat definitiv pentru corupție la 4 ani de închisoare în dosarul privatizărilor strategice. „Nagy Zsolt este nevinovat și a fost totuși încarcerat. Trebuie să fim solidari cu el și să transformăm justiția într-o instituție care nu permite astfel de procese inechitabile“, spunea atunci Kelemen Hunor.
Cel de-al doilea politician reprezentat de avocat a fost deputatul Attila Marko, cercetat în dosarul ANRP și fugit la acea vreme în Ungaria. „Credem în continuare în nevinovăţia lui Marko Attila şi suntem întru totul solidari cu el. Marko Attila şi-a desfăşurat activitatea ani la rândul în interesul comunităţii maghiare“, afirma atunci Kelemen Hunor.
UDMR-iști care au probleme cu justiția
Borboly Csaba – CJ Harghita.
Acuzații: abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată și calificată (câte 3 acte materiale), instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată și calificată (3 acte materiale), două infracțiuni de fals intelectual și denunțare calomnioasă în formă continuată şi calificată.
Situaţie juridică: trimis în judecată.
Antal Arpad Andras – primar Sf. Gheorghe, Covasna.
Acuzații: utilizare în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmează să fie rambursate din fonduri publice, dacă fapta este săvârșită în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite.
Situaţie juridică: cercetat sub control judiciar.
Robert Raduly – primar Miercurea Ciuc, Harghita.
Acuzații: abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit (3 infracțiuni), conflict de interese.
Situaţie juridică: trimis în judecată, iniţial a fost arestat la domiciliu şi cercetat sub control judiciar.
Andrei Varga – primar Cehu Silvaniei, Sălaj.
Acuzaţii: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals.
Situaţie juridică: trimis în judecată.
6,5% din populația României sunt de etnie maghiară
Potrivit recensământului din 2011, populația de etnie maghiară din România este de 1.237.746 de persoane, respectiv 6,5% din totalul locuitorilor.
Uniunea militează pentru descentralizarea țării, deși, potrivit Constituției, România este un stat național, unitar și indivizibil. UDMR susține necesitatea ca anumite teritorii să devină autonome, cu toate că Art. 30, alin. 7 din Constituția României interzice incitarea la separatism teritorial. Folosirea limbii materne în politică, dezvoltarea învățământului în limba maghiară și autonomia locală pe baze etnice, respectiv a Ținutul Secuiesc, sunt câteva dintre dezideratele sale.
UDMR este reprezentată în Parlamentul României din 1990 și în cel European din 2007, an în care a devenit și membră a Partidului Popular European.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.