ULTIMA ORA
Previous Pause Next
 
Home » Arte & Popcult » Supereroii benzilor desenate cad pe ginduri

Supereroii benzilor desenate cad pe ginduri

04 Feb 2008 Cosmin Popan | 0 comentarii | 2110 vizualizari
Rating:
5 voturi
Marime text a A  Trimite pe email   Comenteaza
 
 
Asterix, Tintin sau Spider-Man simt tot mai tare in ceafa suflul unui nou val de benzi desenate. Copertele groase, lucioase si culorile ingrosate sint inlocuite cu istorii mai adulte, mai personale si mai literare.

Eroul lui Chris Ware, Jimmy Corrigan, este un individ banal si timid

La 30 de ani dupa ce "noul val" a spulberat cinematografia franceza academica de dupa razboi, benzile desenate ii calca pe urme. Marjane Satrapi - recent intrata in competitie pentru Oscar cu ecranizarea seriei "Persepolis" -, Lewis Trondheim - prezent anul trecut in Romania la Salonul Benzilor Desenate de la Constanta - sau Dupuy si Berbrian - cistigatori anul acesta la Festivalul de benzi desenate de la Angoulme - sint citiva dintre cei deveniti "patroni" ai celei de-a noua arte.

Berbrian a desenat calusari la

venirea sa in Romania

"Stilul grafic al lui Berbrian este unul simplu, lipsit de inflorituri superficiale, dar tocmai de aceea foarte expresiv. Mostenitor pe linie grafica al "fondatorilor" benzii desenate europene moderne, Herg (n.r. - creatorul lui Tintin) si Franquin, Berbrian a creat impreuna cu Dupuy un univers intimist, in care personaje nu mai sint supereroi perfecti, ci oameni obisnuiti, cu problemele lor de zi cu zi", spune pentru Cotidianul Dodo Nita, presedinte al Asociatiei Bedefililor din Romania. Nita l-a cunoscut pe Berbrian in 2000, cind francezul a fost invitat la salonul BD de la Craiova.

Urcati pe podiumul de la Angoulme la sfirsitul lunii trecute, Dupuy si Berbrian au cunoscut succesul o data cu seria "Monsieur Jean". Seria are numeroase accente autobiografice, puncteaza Dodo Nita, "fara a cadea insa in nombrilism si in contestatie de dragul contestatiei. In sfirsit, marele premiu de la Angoulme nu a mai fost contestat de public si de o parte din presa de specialitate, ca in anii precedenti". Stilul celor doi este o combinatie perfecta intre mainstream si alternativ, apreciaza si Alexandru Ciubotariu (Ciubi), desenatorul Pisicii Patrate, care s-a intilnit si el cu Berbrian in 2000. "Profesionisti desavirsiti, cu atentia indreptata spre detalii, care de cele mai multe ori fac diferenta, ei sint pionierii povestilor desenate cu caracter intim. Albumele lor te transpun foarte bine in spatiul francez, surprinzind parca muzica, poezia si arta pariziana in doar citeva casete de banda desenata", spune Ciubi pentru Cotidianul.

Art Spiegelman a luat un Pulitzer pentru "Maus" in 1992

A 35-a editie a Festivalului de la Angoulme, desfasurata in perioada 24-27 ianuarie, s-a aflat sub semnul Strumfilor, care sarbatoresc 50 de ani de la creare. 5.000 de pitici albastri au curs timp de citeva zile pe strazile orasului din sud-vestul Frantei si 220.000 de vizitatori au fost cu ochii pe ei si pe desfasurarea de linii, bule si tusuri care are loc an de an la Angoulme. In Franta si in Belgia, banda desenata face parte din cultura generala a oamenilor, explica Dodo Nita, care a participat de doua ori la festival: "Sint citite la fel de natural precum romanele sau cartile de bucatarie. Fiecare dintre vizitatori gaseste ceva aici: albumele pe care le cauta de mult pentru a-si completa colectia - am vazut pasionati care trageau dupa ei valize pe roti pline cu albume -, artistii BD la care se fac cozi de trei ore pentru o dedicatie desenata personalizat". "Iti dai seama ca acest festival nu se desfasoara intr-o sala, cladire sau muzeu, ci intr-un oras. Fiecare muzeu, galerie, magazin, librarie sau colt de strada iti ofera ceva legat de banda desenata", spune Ciubi, prezent si el la Angoulme in doua rinduri.

"Black Hole" amesteca banalitatea vietii adolescentine cu situatii fantastice

"100 de BD-uri indispensabile" este titlul cu care cunoscuta publicatie "Les Inrockuptibles" a intimpinat editia din acest an a festivalului, intr-un supliment in care sint trecute in revista cele mai reprezentative benzi desenate, comics-uri, manga sau romane grafice din toate timpurile. In cap de lista, "Jimmy Corrigan", un roman grafic considerat bijuteria anilor 2000 si semnat de americanul Chris Ware. In cele aproape 400 de pagini realizate de acest perfectionist al desenului este povestita viata unui om banal, timid, stingaci si hartuit in permanenta de parinti.

Pe podium urca si "Maus" de Art Spiegelman, recompensata in 1992 cu Premiul Pulitzer. Una dintre cele mai mari capodopere post-Auschwitz ale modernitatii, "Maus" este povestea tatalui lui Spiegelman, scapat din lagarele naziste. "Lumile lui Burns sint asemanatoare catacombelor unui cosmar: in fata planselor devenim somnolenti, ne pierdem echilibrul si plonjam in spaimele uitate ale copilariei, in care domnesc frica de intuneric, de abandon si caderea fara oprire" sint frazele cu care este inceputa prezentarea volumului "Black Hole" al americanului Charles Burns. In total, 14 tomuri esentiale, concepute in perioada 1995-2005. "NonNonBa", opera lui Shigeru Mizuki, laureata anul trecut cu marele premiu la Angoulme si aparuta la inceputul anilor 90 in Japonia, este un alt "must" in opinia revistei franceze: "O poveste mirifica, o BD umoristica si o odisee fantastica". O ultima recomandare - italianul Hugo Pratt si al sau prim volum din "Corto Maltese", aparut in 1967. ""Balada marii sarate" nu este o BD ca oricare alta: inainte de toate este o ruptura sau mai degraba o intrare a genului grafic intr-o noua maturitate" este invitatia facuta de "Les Inrockuptibles" in numele acestei lucrari clasice.

  • Prizati de "bobos" parizieni

Niciodata pina acum autorii de BD, in frunte cu Joann Sfar sau Marjane Satrapi, nu s-au bucurat de atitea elogii in presa de nisa, cea de stinga, adresata mai ales burghezilor boemi - "les bobos" - din cartierele sic ale Parisului, observa si jurnalistii de la "Le Point". Explicatia gazetarilor e simpla: tonul liber si decalat prin care relateaza cu umor despre religie si filozofie, in cazul lui Sfar, respectiv cronica autobiografica sensibila intre Iran si Occident, atunci cind vorbim de Marjane Satrapi.

  • Despre Festivalul de benzi desenate de la Angoulme, pe  www.cotidianul.ro/select
 
 
Cotidianul.ro va recomanda portalul MONEY.ro si MONEY WEB TV.
 
Abonare Newsletter
 
 
 

0 comentarii

 
 
Pentru a comenta acest articol va puteti loga aici.
Daca nu aveti cont va puteti inregistra aici.

 
Întrucât dorim ca site-ul cotidianul.ro să rămână un spaţiu al al discuţiilor civilizate, îi invităm pe cei care postează comentarii la articole să respecte următoarele reguli:



1. Să folosească un limbaj civilizat, să evite aprecierile xenofobe, antisemite sau rasiste

2. Să se refere doar la articolul la care postează

3. Să se abţină de la atacuri off topic la adresa autorilor


Nerespectarea acestor reguli va duce la şteregerea comentariilor, fără avertisment şi fără explicaţii. Abaterile repetate vor avea drept consecinţă banarea.
Citeste si:
 
 
 
 
 
 
ARTE & POPCULT

“Un fel de Peter Pan al filmului românesc”

Unul dintre cei mai originali şi esteţi cineaşti români, cu o operă prolifică şi inegală, de un mare rafinament, Iulian Mihu, este readus în atenţia publicului printr-un film documentar, care are premiera luni seară.

“Kraftwerkul francezilor”, Air, concertează pentru prima oară în România (video)

Duoul parizian de muzică electro va cânta la Sala Polivalentă pe 11 februarie 2010.

Dickens reloaded în 3D

19 Noi 2009 | 0 comentarii
Filmul “Poveste de Crăciun” (“Disney’s A Christmas Carol”), care a avut premiera pe 3 noiembrie, rămâne fidel nuvelei lui Dickens din 1843 în structură, stil şi limba vorbită, dar aduce cea mai modernă cinematografie digitală (3D şi IMAX 3D) pe marile ecrane. Acest melanj este în acelaşi timp punctul forte şi punctul slab al filmului care continuă să ruleze cu succes.

Spiritul francez filtrat prin sensibilitatea românească

La Muzeul Naţional de Artă al României nu pierdeţi o magnifică expoziţie, intitulată „Călătorie în Bretania”, pe urmele artiştilor francezi şi români inspiraţi de lumea bretonă, de vechile oraşe medievale, de tradiţiile şi de bogăţia culturii populare, de peisajul grandios şi sălbatic, de fizionomiile aspre ale locuitorilor.

Hilda Peter: „Acum încep să primesc complimente şi pentru rolurile din teatru“

Pentru a face un interviu cu Hilda Peter, interpreta rolului Katalin Varga din pelicula cu acelaşi nume, actriţă nominalizată la Premiul pentru Cel mai promiţător debut la „British Independent Film Awards“, m-am deplasat până la gară. Nu ca să iau trenul spre Cluj, unde lucrează şi locuieşte actriţa, ci ca să bem împreună o cafea cu vreo câteva ore înainte de plecarea ei spre casă. Discuţia noastră a fost atât de intensă încât relaţia ziarist-intervievat s-a diluat foarte repede şi am sfârşit prin a o conduce la tren de parcă eram prietene de când lumea.
 
 
 

Spatiile publicitare F5 sunt administrate de