Tahal, ochii şi urechile Consiliului Judeţean în SMID

La nivelul judeţului Cluj, situaţia deşeurilor menajere este una dezastruoasă. Proiectul SMID/ Sistem Integrat de Management al Deşeurilor (compus din CMID, adică Centru de Management Integrat al Deşeurilor PLUS staţiile de transfer PLUS întreaga infrastructură aferentă PLUS închiderile/ecologizările de rampe neconforme) este mult întârziat, fiind abia în faza relicitării CMID, cu staţiile de transfer finalizate. La nivel judeţean nu există nici o rampă temporară sau definitivă accesibilă larg către UAT (unitate administrativ teritorială). Avem o rampă termporară privată şi una temporară strict a municipiului. Plus rampele de transfer din carul SMID, care însă, Proiectul SMID nefiind finalizat, nu sunt autorizate. În aceste condiţii, UAT se descurcă care cum pot. În acest timp, Justiţia începe să aducă lumină şi printr-o sentinţă a Tribunalului Cluj stipulează faptul că Tahal, inginerul de şantier al SMID, a declarat lucrări neconforme ca fiind conforme, că i s-a executat pe bună dreptate garanţia de bună execuţie şi că este bun de plată către Consiliul Judeţean pentru lucrările neconforme, dar certificate ca fiind absolut în regulă.

Telenovela unui furt care a produs deja primul prejudiciu

SMID este o afacere de peste 255 mil. lei (60 mil. euro), fără TVA (din care 25 milioane euro o reprezintă doar CMID), derulată de Consiliul Judeţean Cluj, din care contribuţia nerambursabilă a Uniunii Europene este de 195,8 mil. lei (45,5 mil. euro), fără TVA. Echipa de implementare a proiectului a primit din start un rahat în braţe pe care a trebuit să îl facă să pocnească: un sistem mamut, care a fost căpuşat, pe rând, de proiectant, constructori şi dirigintele de şantier. Lucrările la CMID au fost adjudecate în vremea cuplului Tişe-Bica de la CJ Cluj, de asocierea dintre compania timişoreană Confort (controlată de omul de afaceri Georgică Cornu), Atzwanger SpA, Ladurner Impianti şi Vel Service. Numai că firma Confort, controlată de Georgică Cornu, a ajuns în insolvenţă, iar Georgică Cornu ajuns în arest la domiciliu pentru fapte de corupţie. De notat că Gheorghe Boeru, patron al companiei Romair Consulting, a fost şi el arestat pentru evaziune fiscală. Iar echipa de implementare a proiectului, fiind vorba de un proiect european, a fost scurtcircuitată din sistem. Concret, jocurile şi decontările au început să se realizeze strict între executant, Napoca SA a lui Ioan Bene, via proiectant Romair şi responsabilul cu verificările şi conformitatea lucrării. Trist este faptul că s-au executat sub 50% din lucrări, dar s-au plătit peste 70% din lucrări. Şi, mai mult, o parte din lucrările executate s-au degradat sau nu sunt conforme. Primul decont al acestui furt a fost de 18 milioane lei: plăţi neconforme, adică neacceptate de Uniunea Europeană şi imposibil a fi decontate pe fonduri europene. Bani care au fost plătiţi din bugetul forului judeţean. Adică din buzunarul clujenilor. Concret, e vorba fie de lucrări neconforme, sesizate ca fiind astfel de echipa de management a proiectului, fie de lucrări neexecutate, dar plătite de către conducerea Executivului judeţean. Și urmează şi altele…

Procurorii DNA dixit

De ce s-a ajuns aici, mai ales legat de CMID, încet, dar sigur ne povestesc procurorii şi ne punctează judecătorii. În rechizitoriul privind cererea de arestare a fostului preşedinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu, procurorii DNA afirmau: “Pe parcursul executării contractului au fost depistate numeroase situaţii de decontare a unor lucrări neconforme, inexistente, executate la dimensiuni mai mici faţă de cele proiectate, toate aceste manopere fiind de natură să potenţeze câştigul financiar al constructorului, concomitent cu realizarea unor lucrări de proastă calitate. În condiţiile în care sumele decontate în cadrul proiectului se ridică la zeci de milioane de euro, reducerea costurilor de execuţie prin întocmirea de devize false, ce atestă nereal respectarea parametrilor fizici, tehnici şi calitativi proiectaţi, creează premisa obţinerii de sume semnificative faţă de cele efectiv cheltuite, producând corelativ pagubă bugetului instituţiei publice. aceste activităţi de fraudare a sumelor din contract sunt rezultatul unei înţelegeri survenite între conducerea CJ Cluj şi constructor, nefiind posibilă decontarea de lucrări nerealizate sau de dimensiuni reduse semnificativ faţă de cele proiectate (există situaţii în care celulele de depozitare a deşeurilor au fost construite mai mici şi cu zeci de metri faţă de proiectul iniţial şi decontate conform proiectului, ceea ce atrage alte câştiguri, generate de drumurile de acces interioare mai scurte, instalaţii de dimensiuni mai mici, etc. toate fiind corelate în favoarea grupului de interese şi în detrimentul banilor publici)”. În ceea ce priveşte Staţiile de transfer de la Gherla, Huedin şi Mihai Viteazul, după ce Confort SA Timişoara a intrat în faliment, lucrările au glisat, indirect, tot spre Ioan Bene, prin firma Euro Proconsult SRL Cluj-Napoca. ”În aceeaşi perioadă în care realizarea construcţiei Centrului de management al deşeurilor a fost subcontractată societăţii Construcţii Napoca SA, numiţii Uioreanu Horea şi Oleleu Ioan, folosind exact aceeaşi modalitate de constrângere, sub presiunea încetării contractului, au reuşit interpunerea în contract a societăţii Euro Proconsult SRL Cluj-Napoca, societate de asemenea deţinută de omul de afaceri Bene Ioan, prin intermediul angajatului său Lengher Adrian. În mod evident, pentru a păstra o aparenţă de legalitate, subcontractarea a fost dirijată către societatea Euro Proconsult, aparent neexistând vreo legătură între acest subcontractor şi cealaltă firmă ce derulează lucrările majore din contractul cu finanţare europeană, însă nu doar relaţia angajat-patron dintre Lengher Adrian şi Bene Ioan este cea care pune în evidenţă înţelegerile dintre aceştia sau împrejurarea că Lengher Adrian este desemnat manager de proiect al CMID. S-a constatat că (declaraţia 394 privind achiziţiile şi livrările), toate materialele de construcţii puse în manoperă de Euro Proconsult SRL în cadrul construirii staţiilor de transfer, agregate minerale, carburanţi, echipamente, servicii de transport, etc. sunt achiziţionate de la societăţile Construcţii Napoca şi Panpetrol, ambele aparţinând lui Bene Ioan, ceea ce întăreşte indiciile privind direcţionarea contractelor şi pe cale de consecinţă a câştigurilor financiare către acelaşi grup de interese economice”. Iar Euro Proconsult nu s-a născut din spuma mării, precum Afrodita, şi nici din munca lui Lengher, angajatul lui Bene. Ci însuşi fraţii Bene au pus bazele firmei! Potrivit Monitorul Oficial 3067 (12 Iunie 2009) Intrarea 47/1.080.409, în urma Hotărârii Adunării Generale Extraordinare a acţionarilor Euro Proconsult SRL, acţionarii Ioan Bene, Daniel Bene şi Dan Claudiu Vasile şi-au cedat fiecare părţile sociale, în întregime, către Lengher Adrian.

Tahal, supervizorul Consiliului Judeţean pe şantierul CMID

În 2011, Consiliul Judeţean Cluj a licitat contractul pentru asistenţă tehnică privind supervizarea contractelor de lucrări aferente SMID. Cu o ofertă de 2,822 milioane lei, oferta celor de la Tahal Consulting Engineers LTD a fost declarată câştigătoare.

Trebuie înţeles faptul că în cazul SMID au operat 2 contracte de tip FIDIC. Contractele FIDIC sunt contracte standard în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor, utilizate drept modele de referinţă pe plan internaţional. Acestea au fost elaborate de către Federaţia Internaţională a Inginerilor Consultanţi (FIDIC – Fédération Internationale Des Ingénieurs-Conseils) fondată în anul 1915 de către trei state europene (Belgia, Franţa şi Elveţia). Cu referire la contractele de construire, scopul FIDIC a fost de a crea standarde de contracte ce pot fi utilizate pentru o varietate de proiecte de construire şi instalaţii, având în vedere că, în esenţă, construirea unor proiecte oriunde în lume (lăsând la o parte specificitaţiile de natură tehnico-geografică) au la bază aceleaşi principii călăuzitoare. Iar potrivit acestor contracte FIDIC “dirigintele de şantier / inginerul de şantier”, Tahal în cazul de faţă, este de fapt un grup de specialişti care lucrează ca ochii şi urechile beneficiarului, Consiliul Judeţean, care de altfel îl plăteşte, veghind la realizarea în bune condiţii tehnico economice a proiectului şi certificând calitatea lucrărilor şi cantităţile utilizate, fiind practic reprezentantul beneficiarului pe şantier.

Un supervizor ce aviza lucrări neconforme ca fiind conforme şi bune de plată

Punte peste timp şi ajungem din 2011 în 2014, la expertiza profesorului Florian Roman, coordonatorului profilului ”Geotehnică şi teren de fundare” din cadrul Laboratoului Facultăţii de Construcţii din cadrul Universităţii Tehnice Cluj-Napoca (UTCN), care, la solicitarea Consiliului Judeţean, prin firma sa Ancon Serv SRL, a realizat o expertiză tehnică. În expertiză se prezintă pe larg o serie de nereguli care se pot impune Antreprenorul şi/sau Proiectantului specificându-se o serie de probleme precum calitatea nesatisfăcătoare a pământului din digul perimetral ca material de umplutură, natura şi calitatea materialului pus în operă pentru drenarea apelor subterane de sub celulă în raprot cu cerinţele caietului de sarcini, riscul acumulării apei subterane în drenul de sub celulă cu consecinţe grave asupra stabilităţii digului aşa cum s-a şi întâmplat, existenţa unor crăpături longitudinale în zona crestei taluzului exterior al digului, atât la digul sudic cât şi la digul nordic. O sumedenie de lucrări neconforme, certificate anterior de Tahal ca fiind conforme. Expertiza venea după ce funcţionarii publici din Echipa de Implementare constataseră o serie de nereguli aferente Contractului FIDIC Roşu, frontul de jos al lucrării de la CMID, precum lucrări neconforme sau imaginare, care însă au fost decontate ca fiind executate (exemple, în loc de un metru de piatră spartă doar20 cm, în loc de piatră cu granulaţie 10-20 , bolovani de râu). Surprinzător e faptul că doar acest furt a dus la o expertiză tehnică, întrucât, până atunci, cei responsabili cu verificarea şi semnarea recepţiei pentru conformitatea lucrării, echipa Inginer de Șantier, adică Tahal, semnau în orb tot, iar echipa de implementare, care nu are atribuţii tehnice de control a luat, cum e şi normal, de bune aceste procese verbale de recepţie. De asemenea, este inexplicabil cum de cei contractaţi pentru a asigura asistenţa tehnică pentru supervizarea contractelor de execuţie, Tahal, nu a semnalat aceste aspecte. Mai mult,

Tahal a dat bun de plată pentru CMID la decontare 81% din sumele contractate, în timp ce efectiv erau realizate doar puţin peste jumătate din lucrări. Astfel, antreprenorul general Atzwanger, care avea lucrări în subantrepriză date către Napoca SA şi Confort SA, a desfăşurat, potrivit Expertizei amintite anterior, lucrări într-un ritm foarte redus în perioada analizată.

Echipa de Implementare sistează plăţile…

De notat că imediat ce s-au constatat primele nereguli, înainte chiar de Expertiza prof. Roman, unitatea de implementare a proiectului a suspendat plăţile, inclusiv la FIDICUL GALBEN, partea de sus a lucrării, pentru ca, în cazul unei expertize dezastruoase, să se poate eventual compensa balanţa de plăţi cu lucrările executate deja la FIDICUL ROŞU. Apoi, după expertiză, s-a înaintat Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice – Direcţia Generală AM POS Mediu suspiciunea de neregulă nr. 16631 / 18118 / 03.10.20.14 urmare a aspectelor identificate de expertiza tehnică privind Tahal Consulting Engineers LTD, s-a depus o plângere penală privind aspectele sesizate (nr. 23836 / 22.12.2014 la DNA ST Cluj împotriva Antreprenorului, Subantreprenorului şi Inginerului, solicitând instituirea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile ale persoanelor vinovate, în vederea reparării pagubei produse bugetului judeţului Cluj) şi s-au respins Rapoartele / Documentele care au stat la baza plăţilor, în luna noiembrie 2014 pentru serviciile realizate în cadrul contractului aferent anului 2014. de asemenea, s-a trecut la executarea Garanţiei de Bună Execuţie şi a Poliţei de răspundere profesională constituite de către Tahal Consulting Engineers LTD, adică reprezintă 10% din valoarea contractului, concret 282.255 lei.

…dar interesul unora poartă fesul altora. Sau cum a ciripit CIP-ul 9

Numai că, imediat după luarea acestor măsuri, deşi exista deja o expertiză ce demonstra nereguli, profitând de concediile funcţionarilor publici, fostul vicepreşedinte al CJ Cluj Ioan Oleleu a semnat celebrul CIP 9 (Certificat Interimar de Plată), instrument certificat de Tahal care permitea plata a 2 milioane lei către executant şi subcontractori. Cu toate că ambele părţi ştiau de constatările echipei de implementare, de existenţa Expertizei şi de măsurile luate ca urmare a acesteia.

Tahal îşi umflă muşchii, CJC contraatacă, iar Justiţia pune Tahal la plată

După această nebunie, Tahal, care a fost de acord cu expertiza, a reziliat contractul şi a dat în judecată Consiliul Judeţean pentru recuperarea garanţiei de bună execuţie. Mai mult, cei de la Tahal au cerut şi despăgubiri, mai precis plata aferentă lucrărilor considerate de ei ca fiind conforme şi apoi au solicitat strămutarea procesului. În replică, Consiliul Judeţean, care plătise deja sume importante pentru lucrări inexistente, dar certificate ca fiind existente şi calitativ şi cantitativ conform proiectului coroborat cu realitatea, a cerut plata unei sume de 2 milioane lei. Justiţia clujeană a comasat toate aceste cereri în Dosarul 135/1285/2015 din 11.06.2015 de la Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale, Materie Contencios administrativ şi fiscal, de la Tribualul Cluj. Completul de judecată a respins cererea de strămutare iar apoi prin Hotărârea 2778/2016 din 07.10.2016 “Respinge acţiunea în contencios administrativ (a celor de la Tahal, n.n.). Admite în parte cererea reconvenţională (a Consiliului Judeţean, nn). Obligă pe reclamantă (Tahal, n.n.) să plăteasacă părţilor (Judeţul Cluj şi Consiliul Judeţean Cluj, n.n.) suma de 73.386,3 lei plus TVA cu titlu de despăgubiri. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică din data de 07.10.2016”.

Esenţială în acest dosar a fost expertiza oficială, care a apreciat vina comună şi punctează că pe Fidicul Roşu (cel unde funcţionarii publici constataseră nereguli, iar apoi Expertiza prof. Roman descrisese dezastrul lurărilor neconforme, dar declarate conforme de Tahal) singura lucrare conformă a fost… ORGANIZAREA DE ȘANTIER! Adică din 13 milioane de lei plătiţi s-au executat conform proiectului…nişte barăci: toaletele şi birourile.

Somnoroase păsărele… Noapte bună!

Absolut, Tahal nu e un demon someşean. Trebuie menţionat că acelaşi Tahal nu a păstorit un asemenea furt în cazul contractelor privind staţiile de sortare/transfer din cadrul SMID, Fidicul Galben (partea de sus de la CMID). Dar pe Fidicul Roşu (partea de jos, celula de colectare de la CMID) unde a lucrat şi Napoca SA a arestatului Bene, a fost dezastru!

Furt, unde, iată, acum, încep să apară primele probe de netăgăduit. Adică o sentinţă judecătorească, e drept, nu definitivă, care constată legalitatea executării garanţiei de bună execuţie a Tahal, decizie luată şi în urma unei expertize judiciare care afirmă că singura lucrare conformă de la Fidicul Galben a fost organizarea de şantier. Deşi Tahal susţinea că totul e conform proiectului şi s-au executat lucrări conform parametrilor calitativ-cantitativ stabiliţi de proiect. Oare plângerea 23836 / 22.12.2014 de la DNA ST Cluj prin ce sertare se desfată cu un somn adânc?!

P.S.: Comunicat DNA – Aprilie 2013: “În perioada noiembrie 2011-prezent, Mîndroiu Adrian, director general şi ulterior director la Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu (AM POSM), în mod repetat, a pretins şi primit bani, alte foloase şi a acceptat daruri de la reprezentanţii firmelor conduse de Frank Nicolae şi Goga Vlad Cristian, cu complicitatea şi a altor persoane, pentru a interveni pe lângă diferiţi funcţionari din cadrul AM POSM pentru favorizarea intereselor comerciale ale grupului menţionat, între care şi firma Tahal Consulting Engineering SRL. Concret, la data de 5 aprilie 2011, între reprezentanţii firmei Tahal Consulting Engineering SRL şi autoritatea de mediu s-a semnat un contract având ca obiect acordarea de asistenţă tehnico-economică pentru direcţiile şi birourile de implementare din cadrul unor organisme intermediare aparţinând de POSM, legat de proiectele finanţate din asistenţa financiară nerambursabilă. Valoarea contractului este de 19,94 milioane de lei”. De asemenea, Tahal este în vârtejul Dosarului în care sunt inculpaţi cumnatul premierului Victor Ponta, Iulian Herţanu, deputaţii Sebastian Ghiţă, Vlad Cosma şi preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma şi în care a fost reţinut şi Adrian Semcu, director al SC Hidro Prahova şi fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean (CJ) Prahova în perioada 2008-2012, acuzat de trafic de influenţă.

Și când ne gândim că în 2014, după ce au constatat lucrări neconforme, dar declarate ca fiind conforme de către Tahal, funcţionarii publici de la Consiliul Judeţean făcuseră tocmai la Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice – Direcţia Generală AM POS Mediu o sesizare de suspiciune de neregulă nr. 16631 / 18118 / 03.10.20.14 urmare a aspectelor identificate de expertiza tehnică privind Tahal Consulting Engineers LTD. Câtă ironie… Lupul paznic la oi!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Mihai Petean 155 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.