Țapul ispășitor al dezastrului umanitar din Mediterana

S-a întâmplat ceea ce o bună parte a presei italiene şi mai mulţi procurori anunţaseră încă din 2016. Autorităţile italiene au blocat prima navă operată de un ONG care participa la misiuni de salvare a imigranţilor din Marea Mediterană.

Au trecut luni bune de când presa din Peninsulă şi unii procurori au informat că navele operate de ONG-uri sunt suspectate că oferă servicii de „taxi“ pentru imigranţi şi că există suspiciunea comunicării între acestea şi traficanţii din Libia. După ce a primit undă verde din partea Germaniei şi a Franţei, guvernul de la Roma a elaborat un cod de conduită pentru aceste nave: trebuie să aibă la bord reprezentanţi ai autorităţilor italiene, nu pot prelua imigranţi din bărci care nu sunt în pericol de a se scufunda, nu pot comunica în niciun fel cu traficanţii (nici prin semnale luminoase) şi nu îi pot aduce în porturile italiene dacă îi preiau în apele libiene; în caz contrar, ONG-urile nu vor mai avea dreptul să-i aducă pe imigranţi în Italia. Este un cod de conduită adoptat după înregistrarea unui val de imigranţi în cursul acestui an, 35% din operaţiunile de salvare fiind executate de către ONG-uri.

Sechestrarea preventivă în Insula Lampedusa a navei Iuventa, operată de ONG-ul german Jugend Rettet, a provocat o vie polemică în presa italiană şi nu numai. Magistraţii arată că nava a preluat imigranţi dintr-o ambarcaţiune care nu era în pericol, într-o operaţiune care nu a părut una de salvare, cât de transbordare, şi că nava s-a aventurat adânc în apele teritoriale libiene. ONG-ul german arată însă că orice ambarcaţiune pneumatică aflată în larg este considerată a fi în pericol.

Doar trei din cele nouă ONG-uri care operează în Italia pentru salvarea imigranţilor au semnat amintitul cod de conduită. Motivul real al sechestrării navei, scrie presa italiană, este că ONG-ul german nu a semnat acest document. Pentru site-ul Linkiesta, Iuventa şi Jugend Rettet nu sunt decât nişte ţapi ispăşitori ai haosului din Mediterana. Vinovaţii ar fi conducătorii agenţiei europene de pază a frontierelor, Frontex, căreia armata italiană i-a cedat operaţiunile din Mediterana. „Am cedat o operaţiune pe care o gestionam mai bine noi înşine.“ Statul italian a reluat operaţiunile recent, cu rezultate extrem de bune, dar la un cost foarte mare. Apoi, apare problema relaţiilor cu Libia, fostă colonie italiană, unde preşedintele francez Emmanuel Macron încearcă să preia rolul de mediator al Romei, un demers criticat de guvernul italian. Rezultatul, arată presa italiană, este, pe moment, dezastruos: dacă premierul recunoscut internaţional, Faiez Sarraj, a acceptat intrarea vaselor militare italiene în apele teritoriale libiene, generalul Khalifa Haftar, cel mai puternic lider militar din Libia, a anunţat că va ordona bombardarea oricăror nave străine depistate în apele teritoriale. „Strategii disfuncţionale, costuri dublate, îmbarcări, debarcări, operaţiuni de salvare la un număr-record şi, după toate astea, monstrul care este lovit e un mic ONG al unor tineri berlinezi“, scrie Linkiesta.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.