De la 1 aprilie, piaţa gazelor pentru consumatorii casnici este liberalizată pe partea preţurilor de achiziţie, iar preţurile finale la consumator cresc, în medie, cu 2,30%, dar mai mult în jumătatea de nord a ţării. Furnizorilor nu li se mai impune de la stat un preţ fix de achiziţie al gazului, având fiecare libertatea de a-şi negocia cele mai bune preţuri din piaţă. Preţul final la consumator rămâne stabilit de către ANRE, care controlează şi celelalte componente, ca distribuţia, transportul, stocarea.
Pentru că preţul de piaţă din prezent este mai mare decât cel reglementat (valabil până la 31 martie), 72 de lei/MWh faţă de 60 de lei/MWh, şi pentru că achiziţia reprezintă circa 50% din preţul final al gazului, factura ar fi trebuit să crească cu circa 10%. Prin ajustări de tarife specifice, ANRE a limitat creşterea la puţin peste 2%, pentru acest an. Astfel, la ENGIE, furnizorul de gaz pentru jumătatea de sud a ţării, Muntenia şi Dobrogea, tariful de distribuţie s-a tăiat cu 4,6%, de la 1 aprilie. Distribuţia contează în proporţie de circa 25% în preţul final, astfel că, doar prin această ajustare, francezilor de la ENGIE li s-a refuzat o creştere de încă un procent în preţul final, pe care, desigur, aceştia şi-ar fi dorit-o. În cazul E.ON, tariful de distribuţie a rămas acelaşi, cel puţin pentru aprilie, pentru că ANRE încă efectuează analize de preţ.
E.ON are încă datorii de recuperat de la români
Ca de obicei, gazul se scumpeşte încă o dată mai mult în nordul ţării, în Transilvania şi Moldova, unde era deja cu peste 10% mai scump decât în Muntenia.
Astfel, E.ON, furnizorul din această regiune, îi factura pe casnici, până la 31 martie, cu 124 de lei, fără TVA, pentru fiecare MWh consumat. Acum, noul preţ este de 127 de lei. În cazul ENGIE, care factura MWh cu 109 lei, fără TVA, noul preţ este de 111 lei.
Astfel, diferenţa dintre nord şi sud la preţul gazului plătit de casnici creşte la 13%, de la 11% până în martie, în ciuda faptului că marile exploatări de gaze sunt chiar în Transilvania şi Moldova, regiune unde este şi tradiţional mai frig.
Explicaţia acestei discrepanţe, oferită de reprezentanţii ANRE, este că distribuţia este mai scumpă în nord, regiune predominant de deal şi munte, dar şi pentru că E.ON are de recuperat costuri mai vechi la importul de gaze, care nu au fost încă, până în prezent, recunoscute în totalitate în factură. Cu alte cuvinte, moldovenii şi transilvănenii încă sunt datori germanilor de la E.ON pentru gaze de import pe care le-au consumat în anii trecuţi şi pe care nu şi le-au achitat la costul corect în totalitate.
Din 2021, piaţa gazelor pentru casnici – complet liberalizată
Populaţia, circa 3 milioane de gospodării, consumă aproximativ 3 miliarde de metri cubi de gaze anual, un sfert din consumul total al ţării. Producţia gazelor se împarte între Romgaz şi Petrom. Transportul este asigurat de Transgaz. Distribuţia este făcută de E.ON Distribuţie în Transilvania şi Moldova şi Distrigaz Sud Reţele în Muntenia, Oltenia şi Dobrogea. Pe piaţa reglementată a consumatorilor casnici există doi mari furnizori, ENGIE (fost GDF Suez) şi E.ON Energie Moldova. Din 2021, piaţa gazelor pentru casnici se liberalizează în totalitate, adică statul nu va mai putea impune nicio categorie de tarife din cele care compun preţul gazului.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.