Teatru electoral pe tema României în Schengen

Discursul despre starea Uniunii Europene rostit de Jean-Claude Juncker săptămâna trecută a fost mai mult decât bine primit în țările central și est-europene: președintele Comisiei respingea ideea Europei cu mai multe viteze, cerea primirea „imediată“ în Schengen a României și Bulgariei și extinderea zonei euro în toate țările membre.

În Vestul Europei, discursul a fost imediat criticat, ba chiar desființat de premierii Finlandei și Olandei. Presa occidentală a sesizat momentul nepotrivit în care Juncker și-a expus viziunea sa idealistă despre o Europă federală. Germania avea mai puțin de două săptămâni până la alegerile generale, iar avântul lui Juncker avea să pună probleme cancelarului Angela Merkel, care urma să explice în plină dispută electorală cum va reacționa Germania la propunerile președintelui Comisiei Europene.

România, prea „coruptă“ pentru Schengen

În această notă trebuie citite declarațiile culese de publicația bulgară Sofia Globe de la miniștrii landurilor germane care se opun intrării României și Bulgariei în spațiul Schengen. „Este prea multă corupţie şi crimă organizată în aceste ţări. România şi Bulgaria nu îndeplinesc condiţiile zonei Schengen“, afirmă Joachim Herrmann, ministrul de Interne al landului Bavaria şi membru al Uniunii Creştin-Sociale din Bavaria, partenerul tradițional al Angelei Merkel, însă unul incomod, care se opune deschiderii porților Germaniei pentru imigranți. „Nu au ajuns încă la maturitatea necesară pentru aderarea la Schengen“, spune Thomas Strobel, ministrul de Interne al landului Baden-Württemberg. „Atât timp cât este neclar cum putem organiza protecţia frontierelor europene într-un mod riguros, nu putem accepta mai multe ţări în zona Schengen“, este opinia unui alt politician aflat în goană după voturi, social-democratul Boris Pistorius, ministrul de Interne al landului Saxonia Inferioară.

Germania a bulversat libera circulație

Însă în spatele refuzului politicienilor germani se mai află o realitate – Acordul Schengen nu funcționează, este suspendat în Germania începând din septembrie 2015. Clauzele acordului permit prelungirea controalelor la frontierele interne ale spațiului Schengen până la doi ani. Acum, miniștrii de Interne din țările care au suspendat aplicarea acordului în 2015 (Germania, Franța, Austria, Suedia, Danemarca) au cerut negocierea unei extinderi pe mai departe a controalelor la frontieră. Practic, după ce în 2015 a suspendat aplicarea legilor europene ale migrației (Regulamentul Dublin III), pentru a permite intrarea în țară a circa un milion de refugiați, Germania a decis pentru a gestiona consecințele să suspende un alt acord european – Schengen. Iar acum, aceiași politicieni germani, speriați de consecințele electorale ale influxului masiv de imigranți, vorbesc despre corupția din România, crima organizată și neîndeplinirea condițiilor de aderare laa Schengen, pentru a reduce spaimele propriilor alegători.

Politică pompieristică

Aceasta este una dintre sursele tendinței de a condamna mereu statele estice. Este nevoie de tamponul numit România, cu o administrare strictă a frontierelor, pentru ca nucleul european să fie mai puțin expus valurilor de imigranți și potențiali teroriști care vin din Grecia, spre exemplu. Doar că acest lucru este comunicat electoratelor occidentale aruncând vina pe corupție și neîndeplinirea criteriilor politice (de altfel inexistente în Acordul Schengen) de către țările estice. În același mod pompieristic, guvernele Belgiei, Germaniei și Franței recurg la trimiterea militarilor pe străzi și aeroporturi, o măsură mai mult teatrală, „pentru a demonstra că fac ceva, indiferent că este eficient sau nu“, spunea la începutul acestui an Elizabeth Collett, director al Institutului European pentru Politica Migrației.

„Câtă vreme mi-e bine nu-mi pasă de vecini”

„Ceea ce vedem acum este o abordare de tipul «câtă vreme mi-e bine și îmi pot gestiona frontierele, nu mă interesează ce se întâmplă în vecinătate». Este o pierdere a încrederii în cooperarea internațională. Așa sunt erodate principiile Schengen. S-a bazat pe încredere reciprocă, dar aceasta a dispărut“, spune Collett. E drept, există o diferență majoră de înțelegere a liberei circulații între Est și Vest, însă ea nu ține nici de corupție, nici de crima organizată. În Occident, acolo unde granițele au fost desființate de peste 30 de ani, guvernele și societatea văd libera circulație și primirea imigranților ca fenomene ce vin la pachet, pe când în Estul Europei lucrurile nu stau așa. „Aici lucrurile sunt luate separat. Ei nu înțeleg că în Vest acestea sunt fețele aceleiași monede“.

Un Schengen cu două viteze

Care va fi viitorul spațiului Schengen? „Regionalizarea“ spațiului liberei circulații, pe modelul Europei cu mai multe viteze, este o posibilitate, prin apariția unui Schengen central și est-european și revenirea la vechiul Schengen în țările nucleului UE. Oricum, analiștii nu îi prevestesc un sfârșit apropiat, pentru că beneficiile economice ale înlăturării controalelor la frontiere sunt prea mari pentru a fi ignorate. Pierderile în cazul suspendării Schengen ar fi de 110 miliarde de euro în următorii zece ani, scrie The Economist.
Având în vedere situația creată în însuși nucleul spațiului Schengen, președintele Comisiei a cerut, de fapt, intrarea „imediată“ a României într-un acord care abia se mai aplică și se apropie de o amplă reformă. Aceeași situație și în cazul invitării României în zona euro: ca și Schengen, euro suferă de aceeași neadaptare a instituțiilor și de lipsă de coordonare. „Este facil să faci propuneri care ar urma să fie puse în practică de alții și cu atât mai ușor cu cât știi că aceștia nu o vor face“, scrie publicația Eurojournalist despre discursul și viziunea europeană ale lui Jean-Claude Juncker.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.