Tema închisorilor CIA, o supă reîncălzită a propagandei anti-americane

Pe fundalul publicării și difuzării către instituțiile europene a raportului final privind tragedia aviatică din iulie 2014, soldată cu 298 de morţi, raport care indică faptul că aeronava MH17 a companiei Malaysia Airlines a fost doborâtă deasupra estului Ucrainei de o rachetă sol-aer de fabricaţie rusă, propaganda Moscovei a trecut la contra-atac mediatic și politic.

Exact în aceeași zi în care presa europeană începea să difuzeze acest raport, un grup de eurodeputați a organizat o audiere publică în Comisia pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European privind existența închisorilor CIA în diverse state membre, printre care Polonia și România.

Tema a mai fost dezbătută acum trei ani. A mai existat o rezoluţie adoptată în februarie anul acesta care lua act de existența raportului Senatului american privind practicile de tortură din locurile secrete de detenţie ale CIA. Raportul a fost elaborat de un grup de senatori democrați sub coordonarea Diannei Feinstein.

De asemenea, în octombrie 2013, Parlamentul European a mai adoptat o rezoluţie prin care cerea autorităţilor române declanşarea unei anchete privind implicarea României în programul închisorilor CIA.

La audierea de acum, indignările morale ale unor europarlamentari au avut ca ținte predilecte Polonia și România. S-a reamintit că Polonia a fost condamnată deja la CEDO pe această temă și obligată să plătească despăgubiri în valoare de 100.000 euro pentru două persoane suspectate de terorism. Acum se pare că a venit și rândul României să i se ceară despăgubiri.

În cazul României, Fundația Soros pentru o Societate Deschisă, prin avocata Amrit Singh, a preluat cazul cetățeanului saudit Abd al-Rahim Hussayn Muhammad al-Nashiri. Acesta a câștigat procesul împotriva Poloniei.

Acum, aceeași organizație non-guvernamentală, cu aceeași avocați, pledează cazul aceluiași cetățean saudit la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, de astă dată împotriva României (Al-Nashiri vs România), pentru a obține despăgubiri și din partea statului român.

“Dacă președintele Obama însuși a recunoscut realitatea unor asemenea practici ale CIA, nu înțelegem de ce România refuză în continuare să accepte responsabilitatea ei în acest caz”, a spus la un moment dat avocata Amrit Singh. La sfârşitul lunii septembrie, o delegaţie de eurodeputați din Parlamentul European a efectuat chiar o vizită de documentare în România pentru a investiga alegaţiile referitoare la găzduirea unor închisori CIA pe teritoriul național. În urma documentării, nu au existat dovezi concrete care să susțină o astfel de afirmație.

Eurodeputatul UDMR, Csaba Sogor, a afirmat în timpul audierii publice din Comisia LIBE că fostul șef al SIE, Ioan Talpeș, ar fi recunoscut că pe teritoriul României ar fi existat închisori temporare ale CIA. Nu a existat niciun fel de declarație în acest sens făcută de Talpeș. Dimpotrivă. Într-o declarație făcută la finalul lunii septembrie pentru agenția națională de știri, fostul consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională Ioan Talpeş a infirmat categoric că România ar fi avut vreo ofertă de deschidere sau oferire a unei închisori pentru CIA pe teritoriul României.

“România nu a avut niciodată vreo ofertă de deschidere sau oferire a unei astfel de închisori. Cu România nu s-a discutat aşa ceva”, a precizat Ioan Talpeş în declarația lui pentru Agerpres. Pe 17 septembrie 2013, fostul consilier prezidenţial Ioan Talpeş a fost audiat la Parchetul instanţei supreme, în calitate de martor, în dosarul în care Muhammad al-Nashiri a reclamat presupusa deţinere a sa într-o închisoare CIA din România.

Eurodeputatul Csaba Sogor a mai spus că responsabil moral de acceptarea presupuselor închisori CIA în România ar fi fostul președinte Ion Iliescu și că acestuia “i-a trebuit mult timp până să recunoască Holocaustul în România, așa că nu trebuie să ne așteptăm ca fostul șef al statului să recunoască faptul că ar fi existat închisori CIA pe teritoriul românesc”.

Mai mult, Csaba Sogor a precizat că, în calitatea sa de membru al unei minorități, a constatat că, după aderarea la NATO și intrarea în UE, România a cam lăsat-o moale cu apărarea drepturilor omului.

O poziție tranșantă a avut-o eurodeputatul Traian Ungureanu, membru în Comisia LIBE. El a precizat că “CEDO nu a condamnat Polonia pentru practicarea torturii sau organizarea de centre de detenție în care se aplica tortura pe teritoriul ei, ci că Polonia a fost găsită vinovată de incapacitate de a duce la bun sfârșit o investigație privind această temă”.

Referitor la organizarea de către unii eurodeputați a acestei audieri publice, Traian Ungureanu a precizat:
“E trist. Să lupți cu atâta tenacitate împotriva propriei libertăți, într-un moment în care libertatea europenilor este pusă în pericol în mod direct de o Rusie care sparge frontiere, care doboară avioane cu civili, care se amestecă în mod brutal în teatre de război din Orientul Mijlociu, să faci toate astea acum și să găsești veșnic vinovată America înseamnă că ești dușmanul libertății și prietenul celor care vor să transforme Europa într-o zonă de dominație.

Asta au făcut acești europarlamentari și de aceea ei trebuie incluși între propagandiștii și agitatorii de care trebuie să ne temem”.

Din punct de vedere legal, Parlamentul European audiază și ia la cunoștință despre acuzele de încălcări ale drepturilor omului de către CIA pe teritoriul unor state membre, dar nu ține de competența sa să judece chestiuni de securitate. Parlamentele naționale sunt cele care pot declanșa eventual anchete și pot cere măsuri. Rezoluțiile Parlamentului European au titlu de recomandare și nu generează obligații juridice imediate statelor membre UE. CEDO are competența legală să judece o astfel de cauză.

Între timp, jihadiștii se plimbă liniștiți prin metropolele Europei, fac naveta între diverse state UE și taberele de antrenament ale Statului Islamic din Siria și Irak, decapitează cetățeni occidentali sau minoritari creștini din Orientul Mijlociu. Pentru ei cine se luptă la CEDO?!

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.