Temutii hackeri olteni fura o gogoasa

Pentru multi copii din Dragasani, intilnirea cu calculatorul a fost un moment nefericit

Orasul Dragasani, cu trista lui faima de tirla in care s-au impuit capusele Internetului, nu seamana deloc cu o cetate asediata. Ba te intimpina dind bucuros din cozile tuturor ciinilor care ii cutreiera slobozi strazile prost asfaltate.

Descrierile inflacarate ale localnicilor, dar si ale gazetelor, cum ca orasul n-are odihna din cauza forfotei infatuate a hackerilor - cu masini si haine scumpe, zvirlind cu bani in toate partile sa crape lumea de invidie -, nu se adeveresc nicicum. Legenda a dislocat ciudat de mult din realitate. In Dragasaniul real, promenada, de la primarie la paraginitul hotel Rusidava, e pustie chiar si la sfirsit de saptamina. Citiva rataciti umbla haotic prin magazinele din centru, doi pusti fumeaza in fata primariei - e acolo primaria, la locul ei, nu s-a vindut! -, alti cinci stau gramada pe un bancomat, din cind in cind cite o bicicleta pluteste prin peisajul umed si anost. Nu se vede nici o limuzina, nu se aude un claxon; de la terase, nici o magaoaie nu basculeaza manele in oras; nici un adolescent nu-si exhiba hainele de firma si harnasamentele din aur cumparate cu bani furati. De vinzoleala luxului nu amintesc decit casele de schimb valutar si ghiseele Western Union si MoneyGram aflate la tot pasul, mustiucurile prin care Occidentul credul isi varsa valuta in buzunarele hotilor din Dragasani. De-acum si mai usor, pe placul pungasilor: "Acum ridici banii fara formular", anunta, pe un afis, una dintre cele noua banci din oras.

Agentul-sef Catalin Alexandru Toma, seful Biroului de investigatii criminale de la Politia Dragasani, parca nu intelege cum a ajuns orasul sau sa aiba o imagine atit de proasta. "Nu e nici un dezmat al hackerilor", spune politistul. "Ei isi fac de cap in alta parte, in Bucuresti, in cluburi de fite. Vin aici si se lauda cu ispravile lor. Dar daca ii lasam la o parte pe hotii de pe Internet - care, ce sa zic?, ii avem, domnule, multi! -, orasul e linistit. Oameni la locul lor. Sa nu se mai spuna ca e un oras de hoti. Numai niste furturi marunte, ca peste tot in lume."

Anul trecut, DIICOT Vilcea a arestat 23 de hackeri. N-a obtinut nici o condamnare. Mark este unul dintre acei nu se stie citi tineri din Dragasani care s-au lasat ametiti de mirosul banilor veniti parca din neant, fara nici un efort. Arestat de DIICOT, el este judecat acum in stare de libertate. Stie ca nu va scapa. "Nu vreau sa-mi complic si mai mult situatia", spune el. "Si, oricum, nu am sa spun ce n-am spus nici la ancheta." Se gindeste ca va lua o bila alba pentru discreta lui colaborare. In cuvinte putine si fara pic de precizie verbala, caci asemenea multor camarazi de-ai lui Mark nu are decit opt clase si n-a citit nici o carte, el face putina ordine in termeni.

Hackerii sint mici genii ale informaticii. Patrund intr-un sistem doar pentru a dovedi ca au fost mai buni decit cei care au conceput sistemul. O intrecere intre doua sau mai multe inteligente, ca un meci de sah.

Crackerii sint la fel de priceputi ca hackerii, numai ca nu au un cod de onoare: sparg un sistem si distrug totul fara nici o motivatie, doar ca sa faca rau.

"Sagetile" sint mai greu de prins de cind pot ridica bani de la Western Union fara sa mai completeze un formular

Acestia se numesc scammeri. Adica escroci. Tepari. Isi fac un cont pe site-ul de licitatii eBay - cu o identitate falsa, desigur -, scot un obiect la vinzare, primesc banii de la cumparator prin Western Union sau MoneyGram, dar nu mai trimit prin posta obiectul. Sau trimit cartofi, pietre, pamint oltenesc. Pentru asta iti trebuie exact atita geniu cit ii trebuie unui hot sa minuiasca pontoarca, hotoaica sau maradona. Sint citeva programe usor de procurat si de invatat. Informatica la nivel de TETRIS la viteza mai mare. Scammerii fac exact ce faceau smenarii, cind, in loc de teancul de dolari, plasau hirtie de ziar.

Mihai Popescu - Matteo e un scammer din Dragasani judecat si condamnat. Mark deseneaza prin oras, cu ocoluri, drumul pina acasa la Popescu. E un bloc cu trei etaje in care miroase a varza murata si a cartofi fierti. Se vede la avizier ca parintii scammerului n-au mai platit intretinerea de aproape doi ani. Usa nu o deschid decit dupa ce se conving ca nu au de-a face cu vreun bataus din mafia escrocilor.

Valentina si Stefan Popescu stau intr-un apartament cit un cavou, cu mobila de 40 de ani, de la nunta lor. Stau cu perdelele trase. Batrina are mina dreapta in ghips. El e slab-slab si are ochii infundati in cap, unde se invirt ca margica in fluier. Doar o carpeta cu "Rapirea din serai" si portretele lor colorate manual invioreaza interiorul.

"Mihai al meu fuse bolnav de mic, isi incepe batrinul jelania. Facu opt clase. Dupa care, seral. Nu lucra, ca fuse tot bolnav. Se folosira de el, il trimisera cu buletinul de scoase bani de la banca. Deci el fuse "sageata", scotea bani cu buletinul lui. Ailalti care-l trimetea, care scria la calculatoare, ierea "pianisti". Pe Mihai il prinsera si e la puscarie, "pianistii" umbla pin Dragasani cu masini si fete dupe ei. Daca stiam ce facea, il taiam cu mina mea si cu varza-l mincam. Dar acu... el e la inchisoare, nici nu mai are 40 de kile, la vorbitor mi-l aduse in carucior cu rotile. Daca pateste el ceva, nu murim si noi, ca parinti?"

O "sageata" precum Mihai Popescu are 10-20 la suta din suma care vine pe numele lui. Fiindca acesti nefericiti comisionari, alesi din rindul celor cu inteligenta pe sponci, semnau niste hirtii la ridicarea banilor, vinovatia lor a fost mai usor de probat. "Pianistii" s-au folosit pina si de mos Ilie Grigoroiu, un amarit care cara prapurii la inmormintari si mai minca si el cite un colac si ceva coliva. La proces s-a dovedit cu acte ca batrinul era prea idiot ca sa-si fi dat seama ce facea si a fost lasat in pace.

Cind s-au terminat prostii din oras si din satele din jur, "pianistii" au inceput sa-si dea adrese din strainatate, in special din Anglia, unde nici nu se cer acte ca sa scoti banii, ci doar datele tranzactiei. Un comisionar scoate banii din Anglia si ii aduce in tara la ciorap. Iar ei, maradonistii Internetului, s-au extins si la falsificare de carduri bancare. Cu aceasta

s-a terminat perioada romantica. Peste ei si-au aruncat navodul cei mai temuti criminali. "Numarul lor nu ne ingrijoreaza, spune procurorul Preoteasa, seful DIICOT Vilcea, ci lacomia lor si faptul ca a inceput sa se intereseze de ei crima organizata".

Scammerii dragasaneni sustin ca ei tin orasul cu bani. Au chiar tupeul sa se revendice drept un fel de infractori de utilitate publica. Insa adevarul, zice Mark, este ca ei nici nu cheltuiesc bani in Dragasani. Nici nu au unde si pe ce.

Vasile Ciobanu, un codas cu masina de top

Afaceristul Dan Parpala s-a gindit ca ar putea da lovitura cu un cazinou. "Am adus o ruleta, dar hackerii nu veneau aici sa joace", povesteste patronul fostului cazinou Miadona. "Dupa 7-8 luni a trebuit sa inchid ruleta, fiindca avea un consum mare de energie care nu se acoperea din incasari. Am lasat doar mesele de biliard, dar nici aici nu vin. Ei au locurile lor in Bucuresti, in Pitesti, in Rimnic..." Nici macar calculatoarele nu se vind bine in Dragasani, unde, spune Alin Barbu, directorul ziarului local, la fiecare a doua casa este un hacker. "Intr-adevar, confirma Vasile Rusu, patronul lantului de magazine EMA, magazinul din Dragasani merge cel mai prost. Mai prost decit magazinul din Corabia, oras cu populatie aproximativ egala. Nu e o afacere sa vinzi calculatoare in Dragasani". Nici la Domo vinzarile nu trec de media celorlalte magazine din tara. Iar la CIPSIT, unde se vind numai componente, praful acopera citeva placi de baza si niste tastaturi.

Numai 4 sau 5 dintre scammeri, din familii mai bune, au bagat banii in case sau in afaceri. Ceilalti, adolescenti tirzii care s-au trezit sub burlanul cu valuta, fara sa stie ce inseamna un ban muncit, si-au cumparat masini, iar restul l-au risipit cu furie, fara nici o socoteala. Multi au si murit in masinile lor scumpe. Dragos Branetu, 22 de ani, venea cu BMW-ul de la o discoteca din Pitesti. S-a rasturnat intr-o curba si l-a strivit masina. S-a zis ca l-a omorit politia, care nu putea dovedi ca e scammer. Sorin Turica s-a lovit cu Mercedesul intr-un stilp de linga Palatul Cotroceni. Au murit pe loc si cele trei fete pe care le luase dintr-un club. Dan Aleodor s-a rasturnat cu un Ford Focus. Au murit si ceilalti 3 scammeri care erau cu el in masina. Dorin Surugiu a murit tot asa: masina scumpa, viteza mare, rostogolire. Matteo, natingul de la inchisoare, si-a pierdut un ochi inainte de a fi arestat si condamnat. Au mai murit si altii. Nici unul nu era baut, pentru ca asta este o regula de fier la sarlatanii de pe Internet: fara alcool.

• Usor cu procurorul pe scari

Alt fals pe care-l flutura scammerii prin Dragasani este acela ca site-ul de licitatii eBay a investit milioane de dolari in Romania pentru a-i contracara, iar pentru asta patria ar trebui sa le fie recunoscatoare.  Procurorul Valentin Preoteasa, abia itindu-se dintre mormanele de dosare de la DIICOT Vilcea, restabileste adevarul: "De fapt, au adus un laptop uzat, un stick de memorie mai mic de un giga si un calculator mic, de buzunar. Atit". Marunta contributie a fost adusa de o bulgaroaica, Albena Spasova. A venit insotita de citiva agenti Secret Service si a stat mai mult in hotel, cu jaluzelele trase, fara sa vorbeasca la telefon si pindind inspaimintata cum hackerii vilceni dau tircoale hotelului in masini luxoase. Asa a declarat ea pentru "Los Angeles Times". Statea ascunsa, dar n-o cauta nimeni. A iesit doar sa aduca o hirtie in dosarul unui scammer, iar asta a facut-o eroina in SUA. Prin comparatie, procurorul Preoteasa, care a organizat actiunea impotriva infractorilor de pe Internet, nu are figura unui erou. Pe capul lui scammerii ar fi pus 50.000 de euro, dupa cum a citit pe citeva forumuri de ziare. Umbla inarmat cu un pistol. Dar conditiile in care lucreaza, inghesuindu-se cu alti doi procurori si o grefiera in doua camarute, fara aparatura, fara experti informaticieni, cu salarii ca la stat, facind si cite 30 de perchezitii intr-un singur dosar, toate acestea l-ar fi facut in SUA cel putin personaj de film. Un personaj modest, totusi, care atunci cind intra grefiera isi ia dosarele si bintuie cu ele in brate pe la toate etajele in cautarea unui loc unde ar putea sa dea, in liniste, un interviu cu putinele lucruri pe care le poate spune din munca lui.

Visul unui primar viticultor: Monumentul Strugurelui, vizibil de la 50 km

Primarul Gheorghe Iordache (foto) se bucura copilareste de cite ori are ocazia sa povesteasca nazdravaniile "pianistilor" din Dragasani, cei care au scos primaria la vinzare.

De fapt, sint doar povesti. N-a vazut nimeni anuntul pe site. Poti sa vinzi de o mie de ori un telefon sau un laptop care nici macar nu exista, dar nimeni nu trimite 100.000 de dolari sau mai mult prin Western Union pentru o cladire vazuta in poza sau pentru un avion de vinatoare. Si totusi el a repetat zimbind aceste trasnai la fiecare interviu, vegheat de zimbetul misterios al Giocondei - o copie de buna calitate care-i innobileaza biroul.

Pe de alta parte, edilul contrazice indignat opinia generala ca hotii din piata virtuala ar intretine orasul. In primul rind, sint vreo 3.000 de dragasaneni care muncesc cinstit in strainatate si aduc bani. Pe munca lor s-au inmultit masinile in oras: numai impozitul pe cele 5.505 autoturisme aduce la buget peste 6 miliarde de lei vechi. 1.302 firme, si ele platitoare de impozit, sporesc bugetul local pina la 250 de miliarde.

Marele combinat de tenisi de Dragasani, cu 3.000 de muncitori, a falimentat, dar somajul nu trece de media pe tara. O fabrica de incaltaminte de lux, care produce pentru marile case de moda din lume, da de lucru la 100 dintre fostii sosonari si tenisimeni din Dragasani. Magnetto Wheels, cea mai moderna fabrica de jante din Europa, are si ea 400 de angajati. 200 fac placi de cauciuc pentru francezi. 100 fac lanturi gal (de genul lantului de bicicleta). Chiar si fabrica de munitie a lui Gigi Becali, desi nu lucreaza si are si datorii la bugetul local, tot plateste 100 de angajati pentru paza si intretinerea utilajelor. Plus bancile, magazinele, scolile, fabrica de cherestea, de lacuri si vopsele pentru mobila. Cu 10 milioane de euro atrasi din fonduri europene, Dragasaniul le poate da cu tifla hotilor cibernetici. Si poate isi va recapata vechea faima de centru viticol cind se vor reface miile de hectare de vie distruse in tranzitie si cind Monumentul Strugurelui, luminat din interior, va fi vizibil de la 50 de kilometri. In citeva luni va fi gata marele strugure. Si cinematograful cel nou. Numai observatorul astronomic a fost respins de Consiliul Local, dar primarul, care nu va mai candida, spera sa-l faca si pe acesta pe banii lui.

• Stirea din "Los Angeles Times" care numeste Vilcea "centru mondial al fraudelor pe Internet": www.cotidianul.ro/select

• Articolul din "The Sunday Times" care sustine ca eBay a investit milioane de dolari in Romania:  www.cotidianul.ro/select