Timp de 4 zile, la Băile Tuşnad, în cadrul manifestării "Tusvanyos 22", un vicepremier şi un secretar de stat din Ungaria, secundaţi de Tokes Laszlo şi locotenenţii săi, s-au pronunţat din nou pentru acordarea autonomiei unor judeţe din Transilvania. Ca şi în alte situaţii similare, ministrul de Externe, celelalte autorităţi nu au avut nicio reacţie. Nici măcar PDL nu l-a taxat pe Tokes, care a cerut României să ceară scuze Ungariei pentru vini imaginare.

Autonomia, un fleac în UE

Pe 20 iulie, uzanţele diplomatice au fost grav încălcate - în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară "Tusvanyos 22", de la Băile Tuşnad - de vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt. Înaltul oficial de la Budapesta i-a îndemnat pe maghiarii din România să nu renunţe la idealul privind acordarea autonomiei. "Eu nu cred că putem să renunţăm şi că trebuie să renunţăm la acest ideal al nostru - autonomia, un ideal care deja s-a înfăptuit în alte locuri din Europa. (...) Noi suntem foarte, foarte mult devotaţi acestui ideal al autonomiei pentru că reprezintă o posibilitate de afirmare pentru comunitatea naţională maghiară din România". Aceasta a fost principala declaraţie a lui Semjen Zsolt (potrivit traducerii oficiale - n.a.), vicepremierul maghiar, care a mai afirmat că "nu este nimic special, nimic deosebit în această revendicare (...) în Uniunea Europeană sunt foarte multe exemple şi precedente".

Ţinând cont de exprimare – utilizarea pluralului "noi" –, se poate spune că Semjen nu a vorbit în nume propriu, ci al celor pe care îi reprezintă în Executivul de la Budapesta. O confirmă şi următoarea formulare: "Suntem foarte, foarte angajaţi în privinţa autonomiei, dar în România sunt foarte multe voci, chiar şi presa românească de foarte multe ori spune că aceasta doleanţă, această dorinţă a comunităţii naţionale ungureşti din România ar fi ceva nemaiauzit...".

Nu a fost aceasta singura voce din Budapesta care a susţinut teza autonomiei.

La rândul său, secretarul de stat în MAE de la Budapesta, Nemeth Zsolt, a susţinut că existenţa Ţinutului Secuiesc ca regiune autonomă nu slăbeşte suveranitatea statului român. "Existenţa regiunii secuieşti nu slăbeşte suveranitatea României. Regiunea Ţinutul Secuiesc, autonom aşa cum îmi place mie să spun, consolidează suveranitatea statului român, consolidează acest stat şi acest demers îl putem considera o alianţă între drepturi şi coeziune", a fost principala afirmaţie a lui Nemeth Zsolt.

Orban Viktor: Poate va veni acel moment (al autonomiei – n.a.)

Şi prim-ministrul Ungariei, Orban Viktor - el a ţinut sâmbătă o prelegere la Băile Tuşnad -, s-a pronunţat pe tema autonomiei, dar a lăsat să se înţeleagă că nu o vede realizându-se într-un viitor imediat. Totuşi, declaraţia premierului maghiar a mai sugerat ceva: o posibilă imixiune a guvernului ungar. "În privinţa reorganizării României, nu a venit momentul în care Guvernul de la Budapesta să se manifeste. Poate va veni acel moment. Deocamdată trebuie să spun că comunitatea maghiară trebuie să adopte o poziţie comună şi să comunice asta Guvernului de la Bucureşti. (...) După ce va fi o poziţie comună care ne va fi comunicată şi nouă vom decide dacă trebuie să intervenim", a spus Viktor Orban. (Menţionăm că agenţiile de presă care au efectuat relatări de la faţa locului au redat toate declaraţiile potrivit traducerilor oficiale.)

Din 20 iulie, nicio reacţie de la MAE

Primele declaraţii care au încălcat uzanţele diplomatice au fost făcute la Tuşnad pe 20 iulie. Ultimele, cele ale premierului maghiar Orban Viktor, pe 23 iulie. În toate aceste zile - nimeni nu poate avea scuza crizei de timp -, ministrul de Externe, orice alt oficial MAE, nici unul dintre membrii guvernului Român, de preşedintele Traian Băsescu ce să mai vorbim, nu au avut vreo reacţie. Dacă astfel de declaraţii ar fi fost făcute în altă ţară, probabil că în secunda doi s-ar fi declanşat un scandal monstru. Să ne amintim că Ziua naţională a României nu a putut fi sărbătorită într-un teatru din Budapesta (a fost anulată autorizaţia de către autorităţi – n.a), doar pentru că trezea "amintiri dureroase" unei grupări extremiste din Ungaria.

Nici pe site-ul MAE nu exista măcar vreun comunicat legat de declaraţiile de la Tuşnad. De pe site-ul ministerului aflăm doar de plimbările domnului ministru şi de faptul că s-a transformat în avocat al Spaniei, susţinând că decizia autorităţilor spaniole de a restricţiona dreptul la muncă pentru români "nu este una cu conotaţii politice" .

Tokes, în delir: România să ceară scuze Ungariei

În prim-plan, în ultimele două zile, la Tuşnad s-a aflat pastorul Tokes Laszlo, care a dat un recital mustind de un tupeu de zile mari. "Dacă raportul Tismăneanu cere iertare victimelor comuniste, inclusiv victimele maghiare, atunci îndreptăţit cerem şi propunem ca puterea politică românească dintotdeauna să ceară iertare maghiarilor pentru păcatele pe care le-am suferit în epocile post Trianon şi postcomunism. Dacă am pierdut teritoriu, atunci cerem în schimbul teritoriilor drepturi, inclusiv autodeterminare limitată, orice formă de autonomie", a fost declaraţia lui Tokes care a atins culmea tupeului.

Alte trei afirmaţii ale pastorului pot intra în categoria aberaţiilor. "În România se continuă politica de omogenizare. (...) Continuă colonizarea ortodoxă a Transilvaniei. (...) Vorbim de un un stat naţional pan-ortodox şi pan-românesc. Dacă nu spunem aceasta nici şansă nu vom avea să găsim soluţii şi vindecare pentru această problemă." Ceea ce susţine Tokes nu corespunde deloc realităţii, nici măcar în timpul regimului comunist neexistând astfel de practici.

Cea de-a doua aberaţie a reprezentat-o nemulţumirea pastorului referitoare la respingerea de către justiţie a înregistrării formaţiunii politice al cărei membru fondator este, Partidului Popular Maghiar din Transilvania. "Asta înseamnă că voinţa politică a maghiarilor nu face parte din voinţa naţională română. Deci valorile naţionale ale maghiarilor din România nu fac parte din valorile şi interesele naţionale din România, asta înseamnă că trebuie să fim români şi atunci deja interesul nostru va fi interes naţional. E grav, discriminativ, exclusivist, antidemocratic şi absurd acest argument". Prin aceste afirmaţii, Tokes dovedeşte o lipsă elementară de cunoştinţe în ceea ce priveşte Legea partidelor politice, care interzice constituirea atât a partidelor pe criterii etnice, cât şi pe criterii regionale.

În sfârşit, a treia declaraţie aberantă a sunat astfel: "În 20 de ani nu am reuşit să obţinem nimic important din punct de vedere strategic, suntem într-o tranziţie postcomunistă, moştenirea Trianonului, moştenirea comunismului ne blochează". O declaraţie fără nicio acoperire, deoarece minoritatea maghiară beneficiază de drepturi pe care nu le are în nicio altă ţară.

UDMR - declaraţii prudente

Dacă oficialii de la Budapesta, precum şi liderii celorlalte formaţiuni maghiare din România au pedalat serios pe cartea autonomiei, liderul UDMR, Kelemen Hunor, a manifestat o prudenţă în abordarea subiectului. Într-un interviu pentru RRA, Kelemen a spus printre altele: "UDMR, de 21 de ani, are în programă anumite forme de autonomie şi dacă vorbim de zona Harghita - Covasna, acolo sunt unii care privesc acest lucru din perspectivă etnică şi, atunci, sigur, poate să fie o interpretare că este autonomie etnică orice formă de descentralizare, orice formă de autonomie locală, fiindcă acolo trăiesc în majoritate maghiari; plus că este o perspectivă greşită, nu trebuie să te uiţi la aceste lucruri din perspectiva etnică. Bucureşti, este locul unde se iau deciziile. Şi am mai spus un lucru poate un pic mai important, am spus că orice formă de autonomie, până la urmă orice drept lingvistic, sau de altă natură, privind comunităţile maghiare se poate obţine doar la Bucureşti şi printr-un dialog permanent cu majoritatea, prin argumente, prin răbdare şi doar cu ajutorul şi cu înţelegerea majorităţii româneşti. Am spus că la Bruxelles, sigur, este un loc foarte important, dar nu există un achiu comunitar, cu toate că în ultimii ani, în ultimii trei-patru ani, problematica minorităţilor naţionale de foarte multe ori, la nivelul Parlamentului European, a fost introdusă pe agendă, fără să există un achiu comunitar. Şi am mai spus un lucru: orice iniţiativă privind lărgirea drepturilor minorităţilor naţionale trebuie obţinută la nivel naţional, în Parlamentul naţional".

Tokes fiind prieten cu Băsescu, PDL nu a reacţionat

După astfel de declaraţii (nu au fost singurele de acest fel), era de aşteptat o reacţie a PDL, ţinând cont că Tokes Laszlo este eurodeputat şi face parte din aceeaşi familie politică cu PDL, adică PPE. Tăcere totală însă în zona principalului partidul de guvernământ. Tăcere totală şi în ceea ce priveşte declaraţiile făcute la Tuşnad de oficialii maghiari. Tăcerea este explicabilă. Tokes Laszlo este unul dintre favoriţii lui Traian Băsescu. Pe 17 decembrie 2009, Traian Băsescu l-a decorat pe Tokes cu Steaua României în grad de Cavaler. În urmă cu un an, prezent la Tuşnad, Traian Băsescu i-a mulţumit lui Tokes pentru că l-a susţinut în alegerile prezidenţiale. "Sunteţi cam mulţi, nu vă pot fi recunoscător la toţi odată. Deci, aş vrea să profit de această ocazie să mulţumesc cetăţenilor români de etnie maghiară pentru susţinerea extraordinară pe care mi-au acordat-o la alegeri, la referendum, în toată perioada cât am deţinut mandatul de preşedinte", a spus atunci Băsescu, indicându-l expres pe Tokes.

Nu doar Traian Băsescu, ci şi mezina Elena Băsescu l-a cultivat pe pastor. Ea i-a transmis, în calitate de europarlamentar, un mesaj de încurajare lui Tokes, înainte ca acesta să fie numit vicepreşedinte al Parlamentului European. "I would also like to highlight that this would be an honour for Romania. Kind regards, Elena Basescu MEP", aşa suna mesajul fiicei preşedintelui.

Cum a reacţionat Opoziţia

Deşi majoritatea liderilor Opoziţiei se află în vacanţă, o primă reacţie a venit din partea unui vicepreşedinte al PSD, senatoarea Olguţa Vasilescu: "Aşadar se cere pe faţă, încă o dată, de un înalt oficial al statului maghiar autonomia teritorială a unor judeţe din Transilvania, iarăşi nu avem nicio reacţie din partea unui oficial român, cum ar fi Traian Băsescu, Baconschi, Boc. (...) Preşurile de la Palatul Cotroceni şi de la Palatul Victoria au trecut încă o dată fără să observe, peste o astfel de declaraţie, care din punctul nostru de vedere este gravă". Şi conservatorii, prin vocea unui vicepreşedinte, au solicitat MAE să intervină şi să adopte o poziţie clară faţă de declaraţiile oficialilor maghiari.

PNL a ales o cale practică să răspundă afirmaţiilor făcute la Tuşnad. Astfel, PNL a dat publicităţii în presa din zonă un sondaj din care rezulta că aproximativ 53% dintre locuitorii de etnie maghiară din municipiul Sfântu Gheorghe şi peste 97% dintre români nu susţin ideea autonomiei. Sondajul a fost virulent atacat de preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, care l-a calificat ca fiind "o manipulare". "Poporul secuiesc (sic! – n.aut.) şi-a exprimat părerea despre autonomie în cadrul referendumului intern organizat în urmă cu aproape trei ani de Consiliul Naţional Secuiesc în mai multe localităţi din Secuime, iar 99,3% dintre cei intervievaţi s-au pronunţat în favoarea autonomiei", a mai afirmat Kulcsar.

Ce va spune Băsescu la Budapesta?

În toamnă, Traian Băsescu va efectua o vizită la Budapesta. Informaţia a fost dată de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe de la Budapesta Nemeth Zsolt. "Regret că preşedintele român Traian Băsescu nu poate fi printre noi, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani (...) Orbán Viktor şi Traian Băsescu s-au întâlnit des şi pot să spun că au început deja pregatirile pentru vizita preşedintelui României la Budapesta, care va avea loc în toamna acestui an". Rămâne de văzut ce va spune Traian Băsescu la Budapesta, dacă va da o replică (tardivă din punct de vedere diplomatic) la afirmaţiile făcute de oficiali maghiari la Tuşnad şi nu numai.