Teroriştii din decembrie ’89 au declanşat incendiile de la „Colectiv” şi „Bamboo”

Cum pune cineva întrebarea dacă nu cumva „incendiile politice” din 30 octombrie 2015 de la Colectiv şi 21 ianuarie 2017 de la „Bamboo” au fost provocate intenţionat, imediat, fătucile TV îţi închid gura, spunînd că ele nu cred că există persoane care ar putea declanşa intenţionat un incendiu în care să moară nişte oameni! Chiar aşa să fie?

Uneori naivitatea este cea care declanşează astfel de reacţii, alteori intenţia de a deturna atenţia oamenilor de la o asemenea ipoteză. Indiferent de motivaţia celor care nu acceptă astfel de piste – şocante, este drept -, cîteva lucruri trebuie subliniate, astfel încît manipularea să fie oarecum diminuată.

TERORIŞTII DIN DECEMBRIE ’89

În România există un eveniment tragic care nu a fost lămurit niciodată, deşi de la derularea lui au trecut 30 de ani: TERORIŞTII DIN DECEMBRIE! Astăzi nimeni nu mai crede în existenţa lor, deşi, în primii ani de după Revoluţie, întreaga populaţie încă mai credea că ei au fost aduşi din străinătate pentru a-l salva pe Nicolae Ceauşescu şi spera ca ei să fie descoperiţi, identificaţi şi aduşi în faţa instanţelor.

Tîrziu, însă, ne-am convins cu toţii că toată povestea cu „teroriştii” a fost una dintre cele mai mari manipulări în masă şi că toate crimele de atunci au avut un singur scop: impunerea noii Puteri la conducerea ţării şi legitimarea ei ca „emanaţie” a Revoluţiei. Cifrele oficiale spun că ar fi fost 1.142 de oameni ucişi de forţe nevăzute, de haosul creat, de distribuirea de arme populaţiei civile, de confuzii. Nimic concret, însă, totul plutind şi acum în incertitudini.

Totuşi, orice minte lucidă îşi pune întrebarea: cum e posibil ca atîtea confuzii, repartizate în multe localităţi din ţară, să se producă simultan? Mai ales că, totuşi, cei mai mulţi oameni au murit după 22 decembrie 1989, cînd Ceauşescu era deja capturat şi nu mai putea să dea ordine nimănui! Priviţi cu atenţie această fotografie şi gînditi-vă că sub fiecare lespede este cineva în care o mînă criminală a tras:

Criminalii din decembrie au trăit nepăsători mai departe, printre noi, fiind convinşi că au fost în misiune patriotică, revendicînd poate chiar statutul de eroi! Ce cred oare fătucile de la televizor despre „teroriştii din decembrie ’89”? Că nu este posibil ca nişte oameni să omoare alţii oameni în slujba unor interese politice? Sau că astfel de lucruri nu se mai pot întîmpla?

În acele zile ale Revoluţiei au mai avut loc tragedii comandate, în care şi-au pierdut viaţa alţi nevinovaţi, cum a fost episodul de la aeroportul Otopeni, în urma căruia au fost ucişi cu sînge rece 50 de soldaţi, sau cel de la MApN, în care s-a comandat uciderea celor de la USLA, chemaţi să apere noua Putere. Fătucile acestea siropoase care nu cred că nişte oameni îşi pot ucide semenii „în interes de serviciu” pot să privească senine această fotografie?

MINERIADA DIN 13-15 IUNIE 1990

Doar peste cîteva luni de la Revoluţie, în iunie 1990, Mineriada a scos la iveală încă o operaţiune din aceeaşi categorie: crime în folosul intereselor politice! Tot prin manipulare, au fost aduşi mineriii din Valea Jiului pentru a face ordine în Bucureşti. Printre ei, au fost strecuraţi o mulţime de securişti care au comis acea vandalizare, dar pe care nimeni nu i-a tras la răspundere vreodată.

Fără îndoială, şi securiştii din 13-15 iunie 1990 sînt convinşi că au participat la o acţiune patriotică, slujind regimul Iliescu care abia cîştigase alegerile! Totuşi, erau şi ei oameni, care băteau cu sălbăticie alţi oameni! Ce zic fătucile puritane de la televizor despre asemenea fapte „civice”?

Dar, istoria crimelor sau atentatelor politice comandate în sau din România nu a început în 1990, ci are o „tradiţie” veche. Celebrului terorist Carlos i s-au comandat de la Bucureşti în 1981 şapte atentate împotriva unor ofţeri din serviciile secrete româneşti care aleseseră libertatea în Occident, însă lista era mai mare, cuprinzînd 30 de ofiţeri, între care şi generalul Ion Mihai Pacepa. Generalul Nicolae Pleşiţă a fost cel însărcinat s-o pună în aplicare, astfel încît, în Elveţia, o bombă a explodat sub maşina doctorului Ion Şerban, lăsîndu-l infirm pe viaţă. Cel mai cunoscut este atentatul din 28 februarie 1981 împotriva celor de la „Europa liberă”, urmat de atacul din 20 iulie 1981 asupra lui Emil Georgescu, care a fost înjunghiat de 22 ori în garajul său.

Cu alte cuvinte, declanşarea unui incendiu care să ducă la o puternică emoţie în rîndul populaţiei, astfel încît specialiştii în manipulare sau dezinformare să construiască scenarii politice, este floare la ureche pentru unii semeni ai noştri, angrenaţi cu misiune în astfel de operaţiuni! Morţii şi răniţii, în astfel de cazuri, se numesc „victime colaterale” şi rămîn pentru mult timp doar în statistici!

Cine urmăreşte cu atenţie astfel de evenimente va observa că, de fiecare dată, apar cîteva constante:

– ancheta trenează pînă cînd interesul public dispare sau este diminuat

– orice element care ar putea trăda planul iniţial este decredibilizat

– după un timp, se oferă publicului expertize sau comunicate menite să sugereze că a fost de un accident

– soluţia, de cele mai multe ori, duce spre „întîmplare” sau spre vinovăţii rezultate din neglijenţă.

Pentru populaţie, aceste lucruri sînt suficiente, căci preocupările oamenilor sînt altele, iar specialiştii în dezinformare ştiu foarte bine să exploateze efectele acestui dezinteres.

La „Colectiv”, de pildă, nimeni nu l-a interogat încă pe acel ziarist care a primit în acea seară un SMS de la cineva din Guvern, în care i s-a spus să nu meargă la concertul de la Colectiv. Chiar „expertiza” oficială arată că s-a încercat fără succes o explicaţie a vitezei cu care s-a propagat focul, deşi ea nu s-a făcut în condiţii identice cu spaţiul acelui club.

În privinţa incendiului de la „Bamboo”, deja se vorbeşte oficial despre un foc pus intenţionat. Numai instruirea personalului şi existenţa unor spaţii mari de evacuare au făcut ca aici să nu fie înregistrat un număr uriaş de victime!

Sigur, sînt multe incendii în ţară şi în lume, care sînt generate de neglijenţă, de nerespectarea legilor privind protecţia PSI, însă aceste două cazuri, „Colectiv” şi „Bamboo” au ceva în comun: au generat proteste politice de amploare, în care era în joc o miză uriaşă: Puterea! Nu insistăm aici în devoalarea lor pentru că sînt binecunoscute.

Vrem, totuşi, să subliniem un lucru care să ne pună în gardă în faţa unor astfel de evenimente: orice este posibil atunci cînd sînt interese politice uriaşe în joc! Inclusiv crima sau forma ei cea mai sumbră: crima în masă! Cînd vedeţi fătucile TV că se minunează în faţa acestor situaţii, negînd intenţia unor forţe oculte, fiţi siguri că există interesul cuiva în muşamalizarea unui astfel de caz!

Am putea spune, generic, că toate tragediile de acest fel, în care „trebuie să moară oameni”, cum spunea preşedintele Iohannis, sînt comise de „teroriştii din decembrie ’89”! Chiar dacă ei au astăzi alte identităţi.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.