Timişoara se deschide când Ungaria se închide

Încheiem prezentarea proiectelor celor 4 candidaturi pentru Capiatala Culturală Europeană în 2021, după București, Baia-Mare și Cluj, cu aplicația Timișoarei.

”La doar o oră de mers cu mașina din Timișoara, Ungaria construiește un gard pentru a respinge refugiații. Conceptul și programul nostru artistic funcționează în direcția opusă atitudinii de izgonire și excludere” – explică organizatorii, în aplicația lor, filozofia întregului proiect.

Timișoara are o istorie tulburătoare și în această perioadă e un timp bun să o parcurgem. Primele însemnări datează de la începutul secolului al XII-lea. Regele Carol Robert al Ungariei și Croației a ridicat aici un palat, lângă cetatea care până la vremea lui fusese din pământ și pe care a refăcut-o din piatră. Pe timpul lui, pentru 8 ani, Timișoara a fost capitala Regatului Ungariei. Cele patru soții ale regelui Carol Robert au locuit la Timişoara: Maria, fiica principelui Galiţiei şi Lodomeriei, Maria-Ecaterina von Beuthen şi Teschen, Beatrix de Luxemburg, fiica lui Henric al VII-lea, şi Elisabeta Piast, fiica regelui polon Vladislav Lokietek I, mama regelui Ludovic I. Carol Robert a emis din Timişoara, pe 16 septembrie 1316, actul prin care le permitea negustorilor străini comerț cu scutire de taxe în Ungaria. În 1394, Timişoara a fost asediată de oştile lui Baiazid Fulgerul. Turcii au asediat de mai multe ori orașul și în 1522 au distrus și castelul de apa. Timișoara a devenit un oraș musulman în care s-au ridicat 8 moschei. Eugen de Savoia a eliberat oraşul în 1716. Parte a Imperiului Austriei, Timișoara s-a dezvoltat uluitor, până acolo încât este al doilea oraș din lume, după New York, care a adoptat iluminatul stradal și al doilea oraș din Europa care a utilizat în transportul public tramvaiul tras de cai și, imediat, tramvaiul electric. La începutul secolului XX, instituțiile de credit au investit sume importante în dezvoltarea industriei locale așa încât se aflau în Timișoara două fabrici de spirt, o turnătorie de fier, o fabrică de chibrituri, o fabrică de cărămizi, o fabrică de gaz, o fabrică de lanțuri, o fabrică de pălării, o fabrică de ciocolată. Prin intermediul canalului Bega, Timișoara era legată, prin Tisa și Dunăre, la sistemul fluvial al Europei Centrale, iar căile ferate facilitau comunicarea cu importante orașe din partea de vest a Europei. Timișoara era vestită pentru meșteşugarii și manufacturile sale. Trecutul Timișoarei este cea mai puternică pledoarie, argumentul plin de autenticitate ca acest oraș să devină, în 2021, Capitală Culturală Europeană.

Sunt însă o mulțime de detalii care se înșiruie în această împuternicire pe care Uniunea Europeană o face prin programul ei celor care ar urma să organizeze, de la concept și până la management, derularea fiecărui segment dacă Timişoara va fi Capitală Culturală Europeană.

Am urmărit în aplicația TM 2021 felul în care este valorificată istoria orașului și a regiunii, ca sursă de inspirație și tezaur pentru programele imaginate, ingeniozitatea cu care ar avea să strângă fonduri din alte surse decât cele publice (chiar dacă peste 90% din bani vor veni dinspre instituțiile statului), dacă au luat în considerare experiențele altor orașe care au fost, pe rând, Capitale Culturale Europene, cum vor construi parteneriate cu alte orașe și cu alte țări și implicarea prin resursele dobândite în acest interval, într-o creștere adâncă a orașului, din punct de vedere al educației, al infrastructurilor, al economiei.

”Luminează-ți oraşul prin tine!” este îndemnul și marcajul puternic al aplicației TM2021. Un îndemn asemănător a fost utilizat într-o mulţime de campanii de publicitate ale companiilor din lume, mai ales din Statele Unite, în 2014 și 2015, dar și la noi, când una dintre companiile de comunicații și-a transformat identitatea vizuală și acționariatul. Însă alunecând pe pagina următoare înțelegem că organizatorii au gândit proiectul ca fiind numai un ”un experiment”. După 32 de ani, câți se vor fi scurs din 1989 și până în 2021, cerem deplină maturitate de la administrațiile locale și managementul programelor lor și ale partenerilor lor, responsabili pentru 319.272 de locuitori, ”cu tradiție cosmopolită și ecumenică, reunind peste 30 de grupuri culturale și entice – incluzând maghiari, germani, sârbi și bulgari”, care așteaptă strategii chibzuite și obiective măsurabile și realizabile. Spațiul experimentelor este în laboratoare, în școli, în ateliere și nu într-un proiect cu anvergură internațională care, dacă va fi implementat, va avea de administrat zeci de milioane de euro din banii statului și alte milioane din fonduri europene sau sponsorizări. Capitala Culturală Europeană, unul dintre cele mai închegate programe din UE, are ca scop să creeze culturii un palier egal cu al economiei și finanțelor.

Așa încât, dacă TM2021 este tratat doar ca ”un experiment”, cum își descriu organizatorii proiectul, acesta nu are șanse nici pentru performanță în implementare și nici credibilitate în fața profesioniștilor. Continuăm, punând pe seama unei erori de traducere care s-ar fi putut strecura la redactarea aplicației.

Cât valorează TM2021?

Întregul proiect de candidatură al Timișoarei a luat în considerare cercetări sociologice care au cuprins aproape 2000 de oameni. Prin focus grupuri și interviuri calitative, organziatorii au alcătuit o strategie care se susține prin 5 piloni: ”Timișoara deschisă”, ”Timișoara Creativă”, ”Timișoara Implicată”, ”Timișoara Conectată”, ”Timișoara Responsabilă” și 7 elemente verbale: ”impulsionează”, ”expune”, ”reflect”, ”pătrunde”, ”relaționează”, ”globalizează” și ”reîncepe”.

”În ianuarie 2021, noi, locuitorii Timișoarei, împreună cu prietenii noștri europeni, începem răsunător o Revoluție. Acest lucru se poate întâmpla numai atunci când ”Nu mai este timp pentru ezitări””. Și bugetul extins al Timișoarei, cuprinzând și infrastructurile și evenimentele culturale este de 684.240 milioane de euro (48,5 milioane sunt rezervate derulării programelor culturale): 900.000 euro este valoarea seriei de evenimente ”Lumină interioară” – ”povești, amintiri si reflecții individuale, menite să ilustreze noile provocări ale culturii digitale”; 900.000 vor fi alocați ”Luminilor captivante”; 950.000 sunt necesari pentru desfășurarea seriei ”Îndrăznește să strălucești”, ”o metamorfozare a zonelor defavorizate prin cultură”; 800.000 de euro vor fi utilizați pentru ”Patrimoniu sub reflectoare”. Ceea ce confirmă că, cel puțin la nivel regional, într-adevăr, se lucrează fără ezitări în alocarea resureselor. Dar administrarea lor?

TM2021 pune mare preţ pe parteneriate

Ars Electronica va dezvolta cel mai scump dintre programele culturale, ”Spațiul, întâlnirea dintre întuneric și lumină”, pentru care sunt necesari 2,5 milioane de euro. 1 Mai 2021 va fi celebrat în toată Europa. Timișorenii, în acea zi vor renunța la orice mobil, la orice utilizare WI-FI, iar seara va fi luminată doar de lumânări. Și îndemnul îl vor transmite tuturor europenilor: ”cetățenii interpretează ”nimicul pur”, ghidați de companii de teatru social care lucrează în spațiul periferic, aflat la granița dintre lumile interioare și exterioare, cu oameni, cum ar fi deținuții, constrânși la repaos”. ”Evenimentul e susținut printr-o campanie inspirată de către mișcările sociale internaționale.” Va primi o însemnare aparte ziua de 1 Mai 2021 și investiția pentru implementarea ei este de 750.000 euro. Va urma ”Mega Bega”, cea mai lungă scenă din lume, compusă din 21 de scene plutitoare de-a lungul Begăi, până la Dunăre. Una dintre valorile pe care organizatorii o atribuie acestui program este celebrarea parteneriatului cu alte organziații din UE. I s-au alocat 2,5 milioane de euro.

Toate planetele se rotesc în jurul soarelui

În 2021, Timișoara va fi „Orașul Soarelui”: „Orașul va fi decorat permanent cu arta și tehnologia inspirată de soare, de la simboluri preistorice și calendare antice la instalații contemporane realizate din panouri solarepermanent”. Pentru acest program se va organiza un concurs internațional. Valoarea programului este de 1,5 milioane de euro.

Președintele de onoare al programului de la Timișoara este Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei din Viena, consultant al Metropolitan Opera din New York și până de curând directorul artistic al Festivalului Enescu. Ioan Holender s-a născut la Timișoara.

Organizatorii recunosc câteva puncte slabe ale aplicației: ”lipsa de implicare a anumitor operatori culturali publici, existența unor retincențe din partea unor operatori culturali privați, comentarii denigratoare și ironice din partea unor canale media locale, arondate politic în perioada alegerilor, dimensiunea europeană a proiectului și varietatea parteneriatelor proiectate încă pot constitui subiecte de dezbatere și reflecție deoarece Europa și valorile ei încă nu sunt bine cunoscute de marea masă a populației”.

Cuprinzând mai bine de 100 de pagini, e dificil de deslușit dacă mulțimea programelor pe care le cuprinde valorifică istoria și cultura aparte a orașului acesta. Noile tehnologii, postmodernismul şi inovarea au formele lor de comunicare, așa încât vom aștepta concluziile membrilor comisiei care se va întruni la mijlocul lui septembrie, după ce vor fi vizitat fiecare oraș candidat.

Toate referințele pe care le-am citat sunt extrase din aplicația TM2021 a Asociației Timișoara – Capitală Culturală Europeană

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda
Anca Dobrescu 68 Articole
Author

Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.