„Doamnă Preşedinte, doresc să vă felicit, ca un ungur din România, menţionând în acelaşi timp că preşedinţia ungară a fost susţinătoarea extinderii în direcţia Balcanilor de Vest şi în acelaşi spirit, noi, ungurii din România, sprijinim aderarea ţărilor din Balcanii de Vest, incluzând Serbia şi Kosovo. Vă felicit pentru alegerea in funcţie şi pentru politica de dialog şi abordarea multietnică în ceea ce priveşte stabilizarea Nordului Kosovo”, a spus Tokes în cadrul unui schimb de opinii gazduit in Parlamentul European de catre Comisia pentru Afaceri Externe şi Delegaţia pentru relaţia cu ţările din Sud-estul Europei.
„Prima mea întrebare pentru dumneavoastră se referă la posibilităţile şi mijloacele unei acţiuni diplomatice directe către cele cinci ţări care nu recunosc independenţa Kosovo. Aveţi mijloace diplomatice, aşa cum a menţionat doamna Doris Pack, ca să acţionaţi în mod direct ca aceste cinci ţări să recunoască? Noi, ungurii din România, ne aducem contribuţia să convingem partidul aflat la putere în România, astfel încât Guvernul României să ofere recunoaşterea independenţei Kosovo”, a declarat Tokes.
Europarlamentarul român s-a interesat şi despre căile de presiune asupra României, în vederea recunoaşterii independenţei Kosovo. Cea de-a doua întrebare este pentru domnul Kukan. Ce fel de contribuţie poate avea Delegaţia dumneavoastră? Ca Preşedinte al acestei Delegaţii cum puteţi contribui la recunoaşterea Republicii Kosovo? Şi în general ar trebui să fac un apel către Parlament să facă presiuni asupra celor cinci ţări, prin căi diplomatice sau să se facă presiuni asupra Serbiei din partea Delegaţiei şi Preşedintele Delegaţiei, domnul Kacin, pentru recunoaşterea Republicii Kosovo”, a declarat Tokes.
Independenţa Kosovo nu este recunoscută de Slovacia, o ţară cu o minoritate maghiară de peste 10% din populaţie, al cărei teritoriu a făcut parte din Ungaria Mare şi a carei capitală Bratislava a fost capitala regatului ungar timp de sute de ani. Nu recunosc independenţa kosovară nici statul cipriot, aflat în disputa cu Turcia care sprijină Republica Ciprului de Nord. Grecia, aliata ciprioţilor, nu recunoaste independenta kosovară, la fel şi Spania, confruntată cu separatismul basc.
În 2010, România a pledat la Curtea Internaţională de Justiţie împotriva declaratiei de independenţă a Kosovo, prin secretarul de stat din Ministerul de Externe Bogdan Aurescu. Curtea a decis însă că declararea unilaterală a independenţei nu încalcă dreptul internaţional. Decizia poate intensifica mişcările separatiste din Transnistria, Ciprul de Nord, Nagorno Karabah sau Oseţia de Sud. Kosovarii au acum cale liberă pentru aderarea la ONU, pentru care au nevoie de recunoaşterea a 100 de state membre.
Independenţa Kosovo, proclamată pe 17 februarie 2008, a fost recunoscută până acum de 81 de state din cele 193 membre ONU. 22 din 27 de state UE au recunoscut independenţa provinciei sârbeşti, mai puţin Romania, Grecia, Cipru, Spania şi Slovacia. China şi Rusia nu au recunoscut independenţa kosovară.
Întrebarea la care au avut de răspuns cei 14 judecători ai Curţii Internationale de Justitie a fost una foarte restrânsă: „Declaraţia unilaterală de independenţă a instituţiilor provizorii de autoguvernare din Kosovo este în acord cu dreptul internaţional?” Ea lasă la o parte întrebări mult mai grave şi cu implicaţii politice, precum legalitatea statalităţii kosovare, apariţia acestui stat în urma bombardamentelor NATO asupra Serbiei şi recunoaşterea Kosovo de 69 de state.
Principalul argument al Serbiei a fost că Rezoluţia nr. 1244/1999 a Consiliului de Securitate ONU, care recunoaşte integritatea teritorială a Serbiei şi modificarea statutului Kosovo doar prin negocieri, este încă în vigoare şi nu permite proclamarea unilaterală a independenţei. A prevalat însă argumentul SUA si al statelor occidentale, potrivit caruia dreptul international nu interzice declararea independenţei şi că recunoaşterea acesteia de către alte state este un act strict politic.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.