Top 10 erori comise de Victor Ponta între 2 şi 16 noiembrie

Victor Ponta a ieşit după primul tur de scrutin cu 10 procente în faţa lui Iohannis. De regulă, este foarte dificil să pierzi când ai un astfel de avantaj. Dar, între cele două tururi de scrutin, Victor Ponta a comis foarte multe erori, şi astfel a „reuşit” să „scoată” la urne peste 2 milioane de români neînregimentaţi. Care niciodată nu au agreat tipul de preşedinte pe care îl reprezenta Ponta.

Top 10 erori

1. Modul în care au fost trataţi românii din diaspora.
2. Asociarea cu Dan Diaconescu şi C.V. Tudor.
3. Agresivitatea, obrăzniciile şi minciunile din confruntările televizate.
4. Circul mediatic cu aşa-zisa refacere a USL.
5. Miştoul făcut duminică de Gabriela Vrânceanu Firea şi Teodor Meleşcanu.
6. Continuarea manipulărilor prin televiziunile de casă.
7. Continuarea pomenilor electorale.
8. Continuarea temei de campanie „jos Băsescu!”.
9. Implicarea preoţilor în campanie.
10. Blocarea ridicării imunităţii unor parlamentari din PSD.

Modul în care au fost trataţi românii din diaspora

Aproape toată lumea susţine că modul în care au fost trataţi românii din diaspora (atenţie, nu votanţii români, ci toţi românii din diaspora) a fost bomboana de pe colivă în ceea ce priveşte ieşirea la urne masivă a votanţilor neînregimentaţi, a celor care de regulă, din anumite motive, nu se înghesuiau deloc să meargă la vot. Foarte mulţi români – şi mă refer şi la foarte mulţi care nu au ieşit la manifestaţii de protest înaintea turului II – s-au simţit şi ei lezaţi, s-au simţit jigniţi şi umiliţi. Şi nu doar pentru faptul că unii dintre ei s-ar fi putut afla ei în locul celor de la Londra, Paris, Torino, Munchen sau alte zone din diaspora. Măgăria privind tratamentul celor de afară a trezit un sentiment naţionalist pozitiv în rândul românilor care nu sunt înregimentaţi, şi evident un sentiment de solidaritate rar întâlnit la români. Pe 4 noiembrie, mai mulţi analişti politici au atras atenţia că evenimentele înregistrate pe 2 noiembrie la votul din diaspora ar putea avea efectul unui bulgăre de zăpadă în ţară şi să însemne sfârşitul pentru Victor Ponta. Ceea ce s-a şi întâmplat. Se impune o întrebare: de ce Victor Ponta trata cu dispreţ (acesta este cuvântul) românii din diaspora? Răspunsul este foarte simplu. Candidatul PSD ştia că românii din diaspora de regulă nu votează PSD. A încercat astfel să evite un rezultat dezastruos peste hotare, drept urmare cu mâna (ordin al ministrului) lui Titus Corlăţean nu a creat condiţii optime de vot. Pe 2 noiembrie nu a reuşit să prevină un rezultat ruşinos în diaspora. Pentru 16 noiembrie nu s-a mişcat vreun deget pentru rezolvarea problemei, din două motive: 1 – pedepsirea celor care nu l-au votat; 2 – o nouă tentativă de a evita un rezultat catastrofă. Calculele de la Bucureşti nu s-au potrivit însă cu cele din diaspora şi ulterior nu s-au mai potrivit şi cu cele din ţară. Oare ce s-ar fi întâmplat dacă pe 4 noiembrie, în loc să se iasă cu minciuna gogonată, „BEC decide privind secţiile de votare”, Ponta ar fi dat o ordonanţă de urgenţă de completare cu doar 5 cuvinte a unui articol din legea electorală, iar ulterior Corlăţean ar fi emis un ordin de ministru prin care se înfiinţau 15, (nu mai multe) secţii de votare în Franţa, Germania, Anglia, Italia şi Spania? Cu siguranţă nu ar fi pierdut la scor meciul cu Iohannis, ci poate doar la limită, pentru că nu a fost „problema diasporei” singura lui eroare.

Asocierea cu Dan Diaconescu şi C.V. Tudor

Imediat după turul I de scrutin, Victor Ponta i-a prezentat pe Dan Diaconescu, C.V. Tudor, Teodor Meleşcanu şi C.P. Tăriceanu drept aliaţii săi pentru turul II. O greşeală uriaşă. Ponta s-a aliat cu două personaje văzute foarte prost de electorat în general (DD şi Vadim), cu un fost lider liberal (Tăriceanu) văzut ca trădător de electoratul de dreapta şi cu un personaj expirat (Meleşcanu). Noii aliaţi nu i-au adus lui Ponta voturile lor din primul tur. Şi nu doar pentru că, în aritmetica politică, 1+1 foarte rar fac 2. O parte dintre votanţii lui Dan Diaconescu şi C.V. Tudor s-au simţit dezorientaţi şi trădaţi. Până în ziua alegerilor au luptat împotriva „ciocoiului” Ponta, a „trădătorului” Ponta, şi a doua zi, doar printr-o simplă vorbă au devenit nu aliaţii „ciocoiului” sau „trădătorului”, ci servanţii lui. Nu ştiu dacă segmentul electoral care s-a simţit trădat de cei doi nu s-a prezentat la vot sau dacă au optat pentru Iohannis. Este posibil să fie vorba de o situaţie „fifty-fifty”. De asemenea, votanţii lui Tăriceanu, în mare parte simpatizanţi liberali (dar nu înregimentaţi) şi neutri cu vederi de dreapta, în niciun caz nu au dorit să se înhame la căruţa PSD. Drept urmare, estimativ, 70% s-au îndreptat spre Iohannis, iar restul au stat acasă. De la Meleşcanu, Ponta nu prea avea ce să ia. Ponta a mai greşit că imediat a acordat sinecuri noilor aliaţi: două posturi de secretar de stat pentru fidelii lui Dan Diaconescu, postul de ministru de Externe pentru Meleşcanu şi promisiunea funcţiei de premier pentru Tăriceanu. Şi aceste sinecuri au îndepărtat electorii aliaţilor. Pe principiul „eu muncesc şi altul culege roadele”. Nu în ultimul rând, televiziunile de casă ale premierului i-au făcut eroi între cele două tururi de scrutin pe DD şi Vadim. Dacă, prin absurd, cei doi şi-ar fi anunţat sprijinul pentru Iohannis, atunci să fi văzut „show” la Antena 3 şi RoTV.

Agresivitatea, obrăzniciile şi minciunile din confruntările televizate

Pe 29 iulie 2012, un larg segment al românilor au votat pentru demiterea lui Traian Băsescu. Pentru foarte mulţi români, un Băsescu le-a fost de-ajuns. Au vrut un alt preşedinte. Pe 16 noiembrie 2014 se ştia clar, alegerile nu vor fi câştigate de un urmaş al lui Băsescu. Dar. În ultimele luni însă, foarte mulţi români au văzut în Victor Ponta (marele favorit al prezidenţialelor) un continuator al năravurilor lui Băsescu. Mai mult, Ponta înainte de alegeri a avut un comportament mult mai dezagreabil decât Băsescu înainte de a ajunge preşedinte. Socoteala românilor a fost una simplă: dacă acum când încă nu este preşedinte minte, este arogant, dă verdicte aiurea etc. etc, atunci cum va fi când va ajunge la Cotroceni. Cireaşa de pe tort a constituit-o prestaţia lui Ponta în confruntările de la Realitatea TV şi B1 TV. Obrăznicie, agresivitate ieşită din comun, intervenţii peste vorbele adversarului, minciuni. Cele două prestaţii televizate i-au pus capac lui Ponta. Mulţi români şi-au dat seama că aşa de lent cum pare, chiar şi fără să se fi pregătit temeinic (la Realitatea TV), Iohannis este din alt film. Un posibil altfel de politician şi implicit un altfel de preşedinte.

Circul mediatic cu aşa-zisa refacere a USL

Românii – în special cei cu o anumită educaţie şi bine informaţi – nu agreează să fie păcăliţi în faţă. Victor Ponta a încercat, pe ultima sută de metri în campanie, să tragă o păcăleală uriaşă votanţilor români prin aşa-zisa refacere a USL. Mai mult, acest USL mediatic – nu există documente juridice care să legalizeze făcătura – s-a „constituit” cu un grup politic care nu există legal (aşa-zisul PLR, în fapt PNM) compus din fugari din PNL. Simpatizanţii liberali nu au fost păcăliţi, iar acest circ mediatic nu a fost înghiţit de către cei neutri din punct de vedere politic. Şi cei în cauză au taxat acest moment. Strategii lui Victor Ponta au uitat că, în 2000, un CDR „second hand”, dar perfect legal, a înregistrat un eşec răsunător la parlamentare şi prezidenţiale. Atunci nu a fost vorba de un vot anti-CDR, ci pur și simplu de o ignorare a alianţei. Acum, USL 2.0 a avut contribuţa sa la necâştigarea multor sufragii pe 16 noiembrie.

Miştoul făcut duminică de Gabriela Vrânceanu Firea şi Teodor Meleşcanu

Duminică, Teodor Meleşcanu a recomandat votanţilor de la Paris să se deplaseze la Nancy, unde secţia de votare nu era deloc aglomerată. Numai că de la Paris la Nancy sunt 384 de km pe şosea. Dar Meleşcanu a dat acest „sfat” pentru mass-media din România, pentru a lăsa impresia că el chiar „lucrează”. Peste numai două ore a ieşit purtătorul de cuvânt de campanie al lui Ponta, Gabriela Vrânceanu Firea Pandele, şi a „arătat” că este de neînţeles de ce românii se înghesuie la una din secţiile de votare din Londra, când în apropiere este o secţie de votare goală. Ce nu a spus însă este că respectiva secţie „goală” (generos prezentată pe televiziunile de casă) era din Liverpool, adică la 354 km distanţă pe şosea. Evident, doamna Firea nu a făcut nici ea recomandarea votanţilor de la Londra, ci a dat „ştirea” pentru uz intern. Numai că foarte mulţi români au considerat – pe bună dreptate – că sunt „luaţi la mişto” de cei doi. Şi de aici până la o nouă bilă neagră (pierderea multor voturi) pentru Ponta nu a fost decât un pas. Şi ar mai fi ceva, deşi nu este o eroare a lui Ponta făcută între cele două tururi, ci de mai multă vreme: numirea Gabrielei Vrânceanu Firea Pandele drept purtător de cuvânt. De ce este o eroare? Pentru că foarte multă lume a văzut în senatoarea din Voluntari o Elena Udrea pesedistă.

Continuarea manipulărilor prin televiziunile de casă

Între cele două tururi de scrutin, Antena 3 şi România TV au dus o campanie acerbă, mizerabilă chiar împotriva lui Iohannis. Cele două televiziuni au fost alimentate cu materiale şi idei anti-Iohannis de la echipa de campanie a lui Victor Ponta. Cu siguranţă, cu acceptul acestuia din urmă. Demonizarea lui Iohannis (până nu a preluat şefia PNL, „neamţul” era omul bun şi Antonescu „omul rău”, după care a devenit omul „foarte rău”, iar Antonescu a redevenit „omul bun”) cu subiecte fără acoperire de acum 20-25 de ani şi în paralel tratarea lui Ponta precum Ceauşescu pe vremuri la TVR i-a făcut pe foarte mulţi români neutri din punct de vedere politic să se îndrepte spre candidatul ACL. S-a dovedit astfel că nu toţi cei care urmăresc cele două televiziuni pot fi influenţaţi de prestaţiile manipulatoare ale angajaţilor de acolo, iar efectul a fost unul de bumerang.

Continuarea pomenilor electorale

Imediat după 2 noiembrie, Victor Ponta, în calitate de premeier, şi miniştrii din jurul lui au anunţat noi şi noi „măsuri” reparatorii sau stimulatorii pentru anumite segmente profesionale şi pentru anumite categorii de pensionari. Aici suntem în faţa a două greşeli. În primul rând ceea ce au făcut Ponta şi echipa lui a semănat cu suta de lei a lui Ceauşescu. În al doilea rând, Ponta a direcţionat pomenile electorale în mare parte spre electoratul său captiv. Premierul a ignorat forţa segmentului de români cu vârste între 18 şi 40 de ani. Lor nici nu li s-a adresat Ponta. Şi a mai ignorat şi demnitatea unora dintre beneficiarii pomenilor electorale – ne referim la acei universitari care au refuzat oferta financiară care le-a fost făcută. Şi în acest caz se poate spune că s-a înregistrat un efect de bumerang, pentru că o mare parte a românilor detestă pomenile electorale.

Continuarea temei de campanie „jos Băsescu!”

În ultimele luni, Traian Băsescu a contat tot mai puţin pe eşichierul politic din România. După rezultatul obţinut în turul I de Elena Udrea (adică de Traian Băsescu), preşedintele în funcţie chiar nu a mai contat aproape deloc. Or, în continuare, Victor Ponta a utilizat drept temă de campanie lupta împotriva lui Băsescu. Ponta nu a luat în calcul că românii s-au săturat de „meciurile” Ponta-Băsescu, nu a luat în calcul că românii instruiţi şi-au dat seama că „dreptate până la capăt” de fapt este un paravan pentru lipsa de proiecte, de program şi de idei.

Implicarea preoţilor în campanie

Românii iubesc biserica, îl iubesc pe Dumnezeu, dar nu au o părere foarte bună despre preoţi. Nu intrăm acum în amănunte, ele sunt ştiute. Implicarea abruptă a multor feţe bisericeşti în campania electorală alături de Victor Ponta a fost repudiată de românii neînregimentaţi. Ei nu au acceptat ca Biserica – să nu uităm, mereu în topul încrederii românilor – să facă jocuri politice. Şi această implicare a avut şi ea un efect de bumerang, pentru că nu i-a adus candidatului PSD beneficii.

Blocarea ridicării imunităţii unor parlamentari din PSD

Între cele două tururi de scrutin, în două rânduri în Camera Deputaţilor, PSD a reuşit, prin provocarea căderii cvorumului, blocarea ridicării imunităţii unod deputaţi PSD şi PC. Nimeni nu a crezut că deputaţii PSD au acţionat de la sine putere şi fără acceptul şefului de partid, chiar dacă Victor Ponta, când au fost probleme la Parlament, se eschiva şi spunea că el are probleme la guvern, că se ocupă de rezolvarea problemelor românilor şi nu are nicio treabă cu deputaţii PSD. La Senat, pe faţă, aliatul lui Ponta, C.P. Tăriceanu a exclus orice şedinţă de plen pentru ridicarea imunităţii cerute de DNA pentru Ecaterina Andronescu şi Şerban Mihăilescu. Astfel, Victor Ponta a fost asimilat unui protector al corupţilor din partid şi a fost considerat ca un factor care să întoarcă România în timp, în perioada guvernării Năstase.

P.S.: Şi după trecerea celui de-al 12-lea ceas, Victor Ponta comite erori. A promis că dacă „un român” nu va putea vota în diaspora, va demite toată conducerea MAE. Luni 17 noiembrie, subiectul nici măcar nu a fost atins.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.